Opt din zece europeni au cerut-o, Parlamentul European a votat-o, dar șapte ani mai târziu, blocajul persistă. Pe 29 martie 2026, românii își vor da din nou ceasurile înainte cu o oră, deși decizia de a renunța la acest obicei trebuia să fie istorie. Problema nu e doar un moft, ci una cu costuri reale pentru sănătate și productivitate, ignorată pe fondul altor crize europene. Iată de ce un vot care părea decisiv a rămas blocat în birocrația de la Bruxelles și ce înseamnă asta pentru fiecare dintre noi.
Ceasurile înainte, somnul înapoi
Concret, în ultimul weekend din martie, România trece la ora de vară. În noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie 2026, ora 03:00 va deveni ora 04:00. Ziua de duminică va fi, astfel, cea mai scurtă din an, cu doar 23 de ore. Vom dormi mai puțin, dar vom beneficia de lumină naturală pentru o perioadă mai lungă seara. Trecerea înapoi la ora standard, sau „ora de iarnă”, se va face pe 25 octombrie 2026.
Acest ritual bianual se aplică în majoritatea țărilor europene, inclusiv în state non-UE precum Norvegia și Elveția. Toate statele membre își schimbă ora în mod coordonat, în ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie, conform legislației europene încă în vigoare.
Votul care a rămas pe hârtie
Întrebarea firească este: de ce mai facem asta? În martie 2019, Parlamentul European a votat cu o majoritate covârșitoare pentru a pune capăt schimbării sezoniere a orei, începând cu anul 2021. Decizia a venit în urma unei consultări publice masive din 2018, la care au participat 4,6 milioane de cetățeni europeni. Rezultatul a fost fără echivoc: 84% dintre respondenți au susținut eliminarea practicii.
Doar că votul Parlamentului a fost doar primul pas. Propunerea legislativă a ajuns apoi pe masa Consiliului Uniunii Europene, unde sunt reprezentați liderii statelor membre. Aici, procesul s-a împotmolit și bate pasul pe loc de atunci.
Blocajul a fost total. Statele membre nu s-au putut pune de acord asupra unei decizii esențiale: rămânem permanent la ora de vară sau la cea de iarnă? Consultarea publică a arătat o preferință pentru ora de vară permanentă, dar a avut o problemă de reprezentativitate. Peste 3 milioane de răspunsuri au venit doar din Germania, făcând dificilă stabilirea unui consens real la nivelul întregii Uniuni. Coordonarea între țări vecine pentru a evita un „mozaic” de fusuri orare care ar fi dat peste cap transporturile și comerțul s-a dovedit a fi un coșmar logistic.
Apoi, agenda politică a fost deturnată de crize mult mai presante. Pandemia de COVID-19, urmată de războiul din Ucraina, au împins discuția despre schimbarea orei pe un loc secundar. Deși premierul spaniol Pedro Sánchez a promis în octombrie 2025 că va readuce subiectul în discuție în 2026, argumentând că economiile de energie sunt minime iar impactul negativ asupra sănătății este cert, până acum nu există nicio inițiativă concretă la nivelul UE.
Costul real: de la iritare la risc de AVC
Dincolo de dezbaterea politică, prețul real al acestei schimbări îl plătește corpul uman. Adaptarea la noul program, chiar și pentru o singură oră, poate dura până la trei săptămâni și ne afectează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern. Medicul neurolog Liliana Nistrean avertizează că impactul este semnificativ, mai ales în primele zile.
„Schimbarea orei de vară duce la micșorarea orelor de somn. Odată cu aceasta, scade calitatea somnului, durata acestuia, ceea ce indirect produce modificări ale dispoziției, irascibilitate, agitație – provocate de creșterea hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina”, explică medicul.
Efectele nu se opresc la o simplă stare de oboseală. Studiile arată că în perioada imediat următoare schimbării orei se înregistrează salturi de tensiune arterială, un factor de risc cunoscut pentru accidentul vascular cerebral. Performanțele cognitive au și ele de suferit: atenția, memoria și viteza de reacție scad. Nu întâmplător, productivitatea la locul de muncă este mai mică în prima zi de luni după trecerea la ora de vară.
Anumite grupuri sunt mai vulnerabile. Vârstnicii, care adesea suferă deja de tulburări de somn și au o secreție redusă de melatonină (hormonul somnului), resimt mai puternic perturbarea. La polul opus, adolescenții pierd ore valoroase de somn, ceea ce duce la somnolență în timpul zilei și la o performanță școlară mai slabă.
Ce urmează? Același ritual, cu sfaturi de adaptare
În lipsa unui consens politic la nivel european, viitorul orei de vară rămâne incert. Până la o nouă decizie, care nu pare să fie o prioritate pentru liderii europeni, directiva actuală rămâne în vigoare. Asta înseamnă că vom continua să dăm ceasurile înainte și înapoi, în fiecare martie și octombrie, cel puțin în viitorul apropiat. Propunerea legislativă aprobată de Parlamentul European în 2019 este disponibilă pe site-ul instituției, dar rămâne blocată în sertarele Consiliului UE.
Până atunci, specialiștii ne oferă câteva sfaturi pentru a minimiza șocul resimțit de organism:
- Adaptare treptată: Cu câteva zile înainte de 29 martie, încercați să vă culcați și să vă treziți cu 15 minute mai devreme în fiecare zi.
- Lumina naturală: Expunerea la soare dimineața ajută la resetarea mai rapidă a ceasului biologic.
- Fără stimulente: Evitați cafeaua, ceaiul negru sau băuturile energizante, mai ales după-amiaza, în zilele de după schimbare.
- Rutină constantă: Menținerea unui program regulat de somn, chiar și în weekend, ajută la stabilizarea ritmului circadian.
Deci, pe 29 martie, ne vom conforma din nou unui obicei pe care Europa însăși a decis, teoretic, să-l abandoneze. Un mic paradox care ne amintește că, uneori, deciziile politice se mișcă mult mai încet decât limbile ceasului.
Surse:
