Peste 1,6 milioane de români mai au la dispoziție mai puțin de trei luni pentru a cheltui prima tranșă din voucherele sociale primite anul trecut. Suma, deși mică, riscă să fie pierdută definitiv dacă nu este folosită la timp. Programul, care în anii trecuți oferea 1.500 de lei anual, a fost redus drastic, lăsând beneficiarii cu doar 250 de lei pentru tot anul 2025. Vă explicăm calendarul exact al termenelor limită pentru 2026, cine sunt cei vizați, ce se poate cumpăra și de ce economiștii avertizează că aceste ajutoare sunt doar un pansament pe o rană mult mai adâncă.
Tic-tac, ceasul sună. Banii din iunie 2025 expiră
Regula de aur a acestor carduri este simplă: fiecare sumă încărcată este valabilă exact 12 luni. După acest termen, banii nefolosiți se pierd. Anul 2025 a adus o schimbare majoră în calendarul de plăți, Guvernul renunțând la alimentarea cardurilor o dată la două luni. În schimb, beneficiarii au primit doar două tranșe modice, a câte 125 de lei fiecare.
Ce înseamnă asta, concret? Banii au intrat pe carduri astfel:
- 125 de lei au fost virați în luna iunie 2025. Această sumă are ca dată limită de utilizare luna iunie 2026.
- 125 de lei au fost virați în luna decembrie 2025. Această sumă poate fi folosită până în decembrie 2026.
Deci, prima urgență este pentru suma primită în vara anului trecut. Beneficiarii trebuie să se asigure că folosesc acei 125 de lei înainte de finalul lunii iunie 2026. O noutate negativă a anului 2025 a fost și eliminarea tranșei de dinaintea Paștelui, un sprijin esențial pentru multe familii vulnerabile în perioada sărbătorilor.
De la 1.500 de lei la doar 250. Cum s-a schimbat programul
Lansat în 2022 ca parte a pachetului „Sprijin pentru România”, programul a fost inițial mult mai generos. Până în 2025, persoanele eligibile primeau câte 250 de lei la fiecare două luni, totalizând 1.500 de lei pe an. Banii erau meniți să acopere cheltuieli de bază cu alimentele și mesele calde. Anul 2025 a marcat însă o austeritate neașteptată, sprijinul anual fiind redus de șase ori, la doar 250 de lei.
Chiar dacă suma a scăzut, numărul de beneficiari a rămas ridicat. Estimările pentru 2025 indicau un total de 1.623.336 de persoane, cu un efort bugetar de 372 de milioane de lei, conform declarațiilor ministrului de la acea vreme, Dragoș Pîslaru. Finanțarea provine dintr-un mix de fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, și de la bugetul de stat.
Cine primește banii și ce se poate cumpăra
Criteriile de eligibilitate au fost actualizate de-a lungul timpului, plafonul de venit fiind majorat pentru a include mai multe persoane. În prezent, pentru a beneficia de acest sprijin, o persoană trebuie să aibă venituri nete lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei. Pragul anterior era de 1.700 de lei.
Categoriile de beneficiari, conform datelor oficiale de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt:
- Pensionarii sistemului public și beneficiarii de legi speciale cu venituri sub pragul de 2.000 de lei.
- Persoanele, copii și adulți, cu handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri proprii nu depășesc 2.000 de lei.
- Familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, cu venituri pe membru de familie mai mici sau egale cu 675 de lei.
- Familiile monoparentale cu venituri pe membru de familie sub 675 de lei.
- Familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutorul de incluziune.
- Persoanele fără adăpost.
Cardurile sunt emise de Edenred, Pluxee (fostul Sodexo) și UP România și sunt distribuite prin Poșta Română, fără a fi necesară depunerea unei cereri. Ele pot fi folosite doar în magazinele partenere pentru achiziția de produse alimentare (ulei, făină, zahăr, legume, carne, lactate etc.) sau mese calde. Este strict interzisă cumpărarea de alcool, țigări sau produse nealimentare, la fel cum este interzisă și retragerea de numerar.
Voturi pe vouchere? Criticii spun că ajutorul nu rezolvă sărăcia
Deși esențial pentru supraviețuirea multora, programul de vouchere a fost constant criticat de economiști și experți sociali. Aceștia avertizează că astfel de măsuri nu rezolvă problemele structurale ale sărăciei, ci doar le amână. Economistul Dragoș Cabat a explicat că, deși utile în crize punctuale, permanentizarea voucherelor poate genera inflație și distorsiuni în piață, mai ales când sunt acordate pe scară largă.
„Voucherele sunt generatoare de inflație dacă depășesc nivelul acela minim, care înseamnă voucherele de subzistență sau sociale. În momentul în care începi să te arunci mai mult decât strictul necesar (…) faci un dezechilibru, pentru că cererea începe să devină tot mai mare”, explica analistul financiar.
Problema de fond, susțin criticii, este lipsa investițiilor în servicii sociale integrate, care să ajute oamenii să iasă din cercul vicios al sărăciei. Jurnalista Diana Oncioiu, specializată pe teme sociale, sublinia că ajutoarele financiare trebuie combinate cu servicii decente, altfel oamenii rămân captivi în aceeași situație. „Ajutorul sub formă de bani e menit pentru o anumită perioadă, dar trebuie combinat cu servicii sociale decente. Ori, dacă ne uităm, oamenii ăștia nu au servicii sociale”, afirma aceasta.
Paradoxal, deși statul alocă sute de milioane de euro pentru aceste programe, România înregistra în 2022 cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, de 34,4%. Pentru 2026, beneficiarii așteaptă să vadă dacă Guvernul va menține schema redusă din 2025 sau va reveni la un sprijin mai consistent, așa cum prevede cadrul general al programului, valabil până în 2027.
