Administrația americană și oficialii de la Teheran negociază intens un acord de pace pentru a opri conflictul declanșat pe 28 februarie, când SUA și Israel au atacat Iranul. Discuțiile vizează acum un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, după ce războiul s-a extins către aliații americani din Golf, inclusiv Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Condițiile puse pe masa negocierilor
Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite și Iranul au „în mare parte negociat” un memorandum de înțelegere care ar redeschide Strâmtoarea Hormuz. Duminică, liderul de la Casa Albă a transmis un mesaj clar pe rețelele sociale.
„Dacă fac o înțelegere cu Iranul, va fi una bună și corectă”, a scris Trump, adăugând imediat: „Așa că nu-i ascultați pe perdanții care critică ceva despre care nu știu nimic”.
Iar americanii spun că nu se grăbesc să semneze orice fel de document. Liderul american a precizat sâmbătă că SUA își vor continua blocada navală a Strâmtorii Hormuz până când un acord cu Iranul va fi „ajuns, certificat și semnat”.
Prezent luni la New Delhi, secretarul de stat american Marco Rubio a explicat poziția Washingtonului. Statele Unite vor „oferi diplomației toate șansele de a reuși înainte de a explora alternativele”, a declarat oficialul american.
Rubio a subliniat că acordul discutat cu Iranul reprezintă „un lucru destul de solid pe masă în ceea ce privește capacitatea lor de a deschide strâmtoarea”. El a adăugat că SUA intenționează să se angajeze într-o acțiune clară: „o negociere foarte reală, semnificativă, limitată în timp privind problema nucleară”.
„Sperăm că putem reuși”, a concluzionat secretarul de stat.
Impactul blocadei și reacția Teheranului
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei?
Când prețurile mondiale la petrol cresc brusc din cauza restricționării accesului în strâmtoare, șoferii români plătesc direct la pompă. Perturbările de transport maritim au afectat disponibilitatea globală și costurile pentru o varietate uriașă de produse, de la îngrășăminte până la bunuri de larg consum din plastic.
Dar Teheranul are propriile pretenții. Așa cum arată o analiză publicată recent de Npr, agențiile de presă semi-oficiale iraniene au transmis că disputele asupra a „una sau două” probleme pun în pericol potențialul acord. Luni, agenția Tasnim a acuzat SUA de „obstrucționism” privind eliberarea unor fonduri iraniene înghețate în schimbul ridicării restricțiilor de tranzit.
Conform agenției, acordul negociat cere Iranului să restabilească numărul de nave care tranzitează calea navigabilă vitală la nivelurile de dinainte de război în termen de 30 de zile. În același timp, SUA trebuie să ridice complet blocada în același interval.
O altă agenție susținută de stat, ISNA, a transmis că Iranul va insista să administreze strâmtoarea împreună cu Oman (țara cu care împarte calea navigabilă îngustă).
Oficialii iranieni sunt fermi pe poziții. Hossein Nooshabadi, un înalt oficial al ministerului de externe citat de ISNA, a listat revendicările clare ale țării sale.
Acestea includ „încheierea războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, eliberarea a miliarde de dolari din activele înghețate ale Iranului, ridicarea blocadei navale a SUA și deschiderea Strâmtorii Hormuz, retragerea forțelor SUA din mediul înconjurător al Republicii Islamice și libertatea de a vinde petrol iranian sunt avute în vedere în potențialul acord dintre Iran și Statele Unite”.
Disputa pe programul nuclear
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmaeil Baghaei, a explicat duminică procedura. Dacă acordul va fi semnat, Iranul și SUA vor discuta problemele nucleare pe o perioadă de 60 de zile. Nooshabadi a precizat că acest termen ar începe abia după acordul inițial de 30 de zile privind Strâmtoarea Hormuz.
„În acest stadiu nu discutăm detalii nucleare, iar memorandumul de înțelegere în 14 puncte este concentrat pe încheierea războiului”, a declarat Nooshabadi. Cele 60 de zile de discuții depind strict de ridicarea sancțiunilor și de eliberarea completă a activelor iraniene înghețate.
Numai că Statele Unite presează Iranul să trimită uraniul puternic îmbogățit în afara țării pentru păstrare în siguranță. Iranul consideră asta o problemă de suveranitate. Un diplomat iranian de rang înalt citat de ISNA a precizat că statul său nu și-a asumat niciun angajament în negocierile privind acordul inițial pe probleme nucleare.
Până la urmă, purtătorul de cuvânt al parlamentului iranian, Ebrahim Rezaei, a avertizat pe rețelele sociale că Iranul nu va ceda amenințărilor. El a transmis că dacă SUA doresc un acord, ar trebui să negocieze, dar dacă doresc prețuri și mai mari la pompele de benzină, ar trebui „să continue să blufeze”.
Să fim serioși, tensiunile din regiune rămân extrem de ridicate după atacurile din februarie și armistițiul agreat în aprilie.
Cifrele vorbesc de la sine.
Israelul, care joacă un rol cheie în deciziile lui Trump, se opune ferm unui acord care include oprirea războiului din Liban. Deși există o prelungire a încetării focului intermediată de SUA în această lună, armata israeliană ocupă în continuare sudul Libanului. Ministerul Sănătății din Liban raportează că peste 3.200 de persoane, inclusiv femei, copii, personal medical și primi respondenți, au fost ucise în atacurile israeliene de la începutul războiului cu gruparea Hezbollah în martie. De cealaltă parte, Israelul raportează că 22 de soldați, un contractor militar și doi civili au fost uciși în atacurile Hezbollah.
