Statele Unite au solicitat oficial României să poată folosi baza de la Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni legate de războiul din Iran. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar solicitarea ajunge astăzi la vot în Parlament.
Potrivit informațiilor apărute pe surse și relatate de Cotidianul, Pentagonul dorește să utilizeze baza aeriană pentru operațiuni logistice și de realimentare a avioanelor care atacă ținte din Republica Islamică. Cererea ar viza și un contingent de 500 de militari americani, iar pentru astfel de manevre este necesară aprobarea Legislativului.
Ce presupune solicitarea Pentagonului
Concret, Statele Unite au cerut României permisiunea de a folosi Baza 57 Mihail Kogălniceanu pentru a prepoziționa mai multe tipuri de resurse militare. Este vorba despre aeronave de realimentare în aer, un contingent de militari și avioane de tip Inteligență, Supraveghere și Recunoaștere (ISR).
Scopul acestor resurse este de a sprijini eventuale operațiuni viitoare în contextul conflictului cu Iranul. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată cea mai mare din regiune și un punct strategic important pentru forțele americane.
Un precedent din 2025 și alte operațiuni recente
Nu este prima dată când România primește o astfel de cerere. Pe 17 septembrie 2025, Parlamentul a aprobat o solicitare similară, la cererea președintelui Nicușor Dan, pentru a sprijini misiunile SUA din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, misiunea aprobată atunci nu a mai avut loc, iar americanii nu au mai folosit baza de la Kogălniceanu în acel scop.
Anterior, în 2024, avioane britanice staționate în România au fost folosite pentru a sprijini ofensiva israeliană împotriva Teheranului. Pe de altă parte, pe 29 octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că dispozitivul militar al SUA în România s-a înjumătățit, ca parte a unui proces de reevaluare a posturii globale a forțelor americane.
Baza de la Mihail Kogălniceanu a găzduit anul trecut exerciții de amploare precum Dacian Fall 2025 și Operation Eastern Sentry, care au inclus scenarii de apărare aeriană și reacție rapidă cu forțe aliate. Ministerul Apărării a confirmat și pentru anul în curs derularea unor manevre comune planificate în regiunea Mării Negre.
Poziția președintelui: CSAT convocat după declarații contrare
Deși ședința CSAT a fost convocată pentru a discuta cererea SUA, la finalul săptămânii trecute președintele Nicușor Dan avea o altă poziție. Aflat la Varșovia, șeful statului declara că nu va convoca Consiliul pe tema situației din Orientul Mijlociu atâta timp cât nu există un pericol direct.
„Legat de situaţia din Orientul Mijlociu, nu am convocat CSAT şi nu îl vom convoca cât lucrurile nu prezintă un pericol imediat, direct, pentru România. În schimb, evident că toată lumea din structurile tehnice cooperează”, a spus Nicuşor Dan. Prioritatea, spunea atunci președintele, era ca cetățenii români prinși în zona de conflict să poată reveni acasă.
Efecte economice directe: prețul barilului de petrol a explodat
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu are deja efecte economice vizibile pentru România. Oficialii vor discuta și despre aceste consecințe, în special în sectorul energetic.
Prețul petrolului continuă să crească. Barilul a ajuns la 116 dolari, în condițiile în care înainte de începerea conflictului din Iran se tranzacționa cu 70-72 de dolari. Teama principală este că această creștere se va reflecta direct în facturile la energie plătite de populație.
