PSD și AUR au anunțat că vor vota împreună o moțiune de cenzură pentru a demite Guvernul Bolojan, o mișcare care ar putea crea o nouă majoritate parlamentară. Într-un astfel de scenariu, este președintele Nicușor Dan obligat să accepte un premier propus de această alianță? Răspunsul, venit de la un fost președinte al Curții Constituționale, ar putea surprinde.
Președintele nu este un notar
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, clarifică lucrurile. Președintele țării nu are nicio obligație legală să numească premierul dorit de o majoritate parlamentară conjuncturală. Istoria recentă ne oferă, de altfel, două exemple clare: Traian Băsescu, în 2009, a ignorat majoritatea formată în jurul lui Klaus Iohannis, iar în 2017, același Iohannis a refuzat-o pe Sevil Shaidehh, deși era susținută de o majoritate.
„Președintele nu este obligat să îl propună pe premierul dorit de o majoritate parlamentară. El este obligat să facă consultări la Cotroceni și el hotărește mai departe. Nu este obligat să îl pună pe cel pe care îl propune majoritatea. Nu este sancționabil refuzul de a-l numi pe cel care îl dorește o majoritate parlamentară”, a declarat Augustin Zegrean.
Rolul său nu este de a semna acte ca un simplu funcționar.
Premierul nu e ministru
Dar cum rămâne cu deciziile CCR care spun că președintele poate refuza o singură dată, și motivat, o propunere? Ei bine, aici e o nuanță esențială. Acea regulă se aplică strict la numirea miniștrilor, nu și la cea a prim-ministrului. Lucrurile stau, deci, complet diferit.
„La ministru este altceva. Regula se aplică când un premier propune un ministru președintelui. Atunci președintele poate refuza o singură dată, motivat. Cazul a început cu Norica Nicolai în 2008. Cu premierul este o altă situație, articolele 85 și 103 din Constituție. Nu-l poți obliga pe președinte, că nu este notar să semneze acte. Președintele are dreptul la propria gândire”, a adăugat fostul judecător CCR.
Constituția (prin articolele 85 și 103) îi conferă președintelui prerogativa de a desemna candidatul după consultări, mai ales când niciun partid nu deține singur majoritatea absolută.
Suspendarea, o armă politică, nu juridică
Poate fi, totuși, suspendat președintele Dan dacă refuză propunerea unei majorități PSD-AUR? Din punct de vedere strict constituțional, răspunsul este nu. Un astfel de refuz nu constituie o „încălcare gravă a Constituției”, singurul motiv care ar justifica o suspendare.
„Nu îl pot suspenda pe președinte pentru că refuză o propunere, nu este o încălcare gravă a Constituției. Aceasta nu este o faptă gravă pentru că nu are această obligație. Dacă nu există un partid care are majoritate în Parlament, președintele decide”, a explicat Zegrean.
Numai că politica are propriile reguli. Surse politice avertizează că, deși nu ar exista temei juridic, președintele nu este ferit de riscul suspendării. O majoritate parlamentară l-ar putea acuza de generarea unui blocaj politic și ar putea iniția demersul. Până la urmă, miza devine una pur politică.
„Președintele poate să fie acuzat că este responsabil de blocaj. El poate propune un premier, dar trebuie să treacă de Parlament. Există riscul ca majoritatea să ceară suspendarea lui, chiar dacă nu există o prevedere explicită în Constituție că este obligat să nominalizeze pentru funcția de premier persoana dorită de o majoritate parlamentară. Discuția suspendării în Parlament este politică, nu juridică”, au precizat sursele citate.
