Deși Patriarhul Daniel a condamnat ferm invazia Ucrainei, numind-o un „război declanșat împotriva unui stat suveran și independent”, Biserica Ortodoxă Română a devenit un teren fertil pentru propaganda Kremlinului. Anumiți clerici cu influență masivă, unii cu sute de mii de urmăritori online, au devenit veritabile portavoci pentru narațiunile antioccidentale ale Moscovei, cu un impact vizibil în societate, culminând cu susținerea pentru candidați extremiști.
Mecanismele propagandei în sutană
Cum ajung, pe bune, aceste mesaje în spațiul public românesc? Unul dintre mecanismele de bază este promovarea ideii de „valori tradiționale” versus un „Occident decadent”. Rusia este prezentată drept „apărătoarea creștinismului autentic”, în timp ce Vestul ar vrea să „distrugă familia și credința”. Pe acest fond, discursul eurosceptic prinde rădăcini, iar partidele extremiste câștigă teren, așa cum s-a văzut la alegerile prezidențiale din 2024, când Călin Georgescu a câștigat primul tur, anulat ulterior de Curtea Constituțională.
Un alt mecanism este folosirea unor figuri clericale carismatice, cu prezență online masivă, care devin amplificatori ai propagandei. Iar rețelele de „părinți duhovnicești” pe WhatsApp, TikTok sau YouTube completează tabloul, amestecând profeții apocaliptice cu mesaje politice anti-UE și NATO. În plus, zeci de site-uri de nișă, deghizate în portaluri de știri religioase, cultivă frica de tehnologie (cipuri, identitate digitală) și sugerează că ajutorul pentru Ucraina este o risipă de resurse.
Bătălia pierdută de BOR
Potrivit expertului în spațiul ex-sovietic Ileana Racheru, Rusia a acționat sistematic în ultimul deceniu. „În ultimii 10 ani, Rusia a penetrat spațiul online de limbă română cu mesaje care au denaturat ortodoxia, asociind-o cu discursul antioccidental de extremă dreapta sau național comunist. Inițial, Moscova a utilizat publicații care erau subvenționate de statul rus și ulterior a beneficiat de extinderea rețelelor sociale. Rețeaua de promovare a «măsurilor active» a inclus atât persoane fără funcții oficiale, cât și angajați ai Ministerului de Externe al Rusiei”, explică Racheru.
Educația teologică precară a publicului larg a creat un vid umplut rapid de dezinformare. „Golul educațional a fost umplut de către rețelele de socializare, care au distribuit masiv informații mincinoase despre faptul că BOR, patriarhul Daniel și intelectualii proeminenți ai ortodoxiei românești sunt «catolicizați» și BOR ar fi o «biserică a homosexualilor». Clericii care au diseminat propaganda pro-rusă și au denaturat mesajul autentic al ortodoxiei au fost promovați ca «martiri» și «adevărații» apărători ai tradițiilor ortodoxe și românești autentice”, afirmă autoarea lucrării „Biserica Ortodoxă Română și propaganda prorusă”.
Mai mult, se pare că nici măcar mănăstirile nu au scăpat. Racheru avertizează că „mănăstirile și așezămintele ortodoxe nu au întotdeauna un control al mesajelor care se transmit și adesea ajung să își pună la dispoziție spațiile unor politicieni și grupări (neo)legionare fără a fi conștiente că acestea promovează extremismul politic și un mesaj ortodox distorsionat”.
Dar de ce nu a existat o reacție mai fermă? „Evoluția tehnologiei a depășit și capacitățile de informare ale mass-mediei oficiale a BOR. […] mass-media oficială a BOR și cea mainstream au pierdut competiția cu rețelele de socializare și capacitatea imensă a Rusiei de a deversa propagandă în spațiul public”, concluzionează expertul.
ÎPS Teodosie, vectorul de la Tomis
Cel mai cunoscut promotor al acestor narațiuni este, fără îndoială, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului. Acesta l-a numit pe Călin Georgescu „trimisul lui Dumnezeu” și nu s-a sfiit să reabiliteze imaginea liderului de la Kremlin. „Domnul Putin, care este atât de vehiculat în zilele acestea și văzut atât de negru, nu-i negru cum îl prezintă toată lumea. Am spus-o și o spun fără frică și fără nicio ezitare: este cel mai mare ctitor la Sfântul Munte și la Ierusalim”, a declarat Teodosie, mutând discuția de la crime de război la merite spirituale.
În același timp, Occidentul este prezentat ca sursa răului, iar UE și NATO ca entități ce impun „ideologii străine”. Imediat după invazia din Ucraina, a relativizat agresiunea Rusiei: „Este un război între două țări-surori… Dacă diplomația și înțelepciunea erau de ambele părți, nu s-ar fi ajuns aici”.
Mesajele sale nu se limitează la predici, ci sunt multiplicate printr-o infrastructură media ce include Radio Dobrogea și o prezență masivă pe rețelele sociale.
Nu e de mirare că partidul AUR și Călin Georgescu au înregistrat scoruri electorale record exact în zona Arhiepiscopiei Tomisului.
Alți propagandiști cunoscuți
Lista nu se oprește aici. Fostul preot Ciprian Mega, caterisit de Episcopia Oradiei după ce a participat la Festivalul de Film de la Moscova, susținea că BOR ar fi „sub ocupație ideologică occidentală”. Acesta a fost reținut în februarie 2025 pentru complicitate la distrugerea propriei mașini, într-un dosar care nu a ajuns încă în instanță.
O altă vedetă online este Părintele Calistrat de la Vlădiceni, cu aproape 140.000 de abonați pe YouTube. Acesta consideră că „pentru noi, Rusia este un mare avantaj și o mare pavăză”. Despre războiul din Ucraina, călugărul are o perspectivă proprie: „Nu câştigă nici Moscova, nici Ucraina. Câştigă diavolul, care s-a băgat arbitru între două entităţi ortodoxe care se ucid una pe alta”.
Influențe din Ucraina, Transnistria și Muntele Athos
Propaganda vine și din afara granițelor. Părintele Longhin Jar, mitropolit de Bănceni (Ucraina) și afiliat Patriarhiei Moscovei, este un critic vehement al Occidentului, care, în viziunea sa, vrea să distrugă „adevărata ortodoxie”. Mesajele sale sunt preluate de site-uri extremiste din România pentru a genera un sentiment antiucrainean.
Din Transnistria controlată de Rusia vine călugărul Savatie Baștovoi, promovat intens de Sputnik, cu un discurs virulent la adresa UE și a BOR. Recent, ASCOR Cluj a anulat o conferință cu acesta, după ce Ileana Racheru a atras atenția public că Baștovoi „se ocupă cu denigrarea BOR în R. Moldova” și a promovat în trecut un model de educație a copiilor „de inspirație sovietică ce folosea violența fizică”.
Nici Muntele Athos nu stă deoparte. Călugării români de acolo l-au susținut pe Călin Georgescu, iar o pagină web a unei chilii românești (chilieathonita.ro) asigura cititorii că în campania acestuia nu au fost „imixtiuni ale Chinei, Rusiei sau ale altor state”. Numai că cercetările ulterioare au arătat că promovarea lui Georgescu pe TikTok a fost, în realitate, susținută cu sume importante de bani, de pe conturi asociate cu adrese de mail din Rusia.
