Președintele BCE, Christine Lagarde, are o previziune sumbră referitoare la evoluția inflației în zona euro. Conform acesteia, prețurile la energie care au înregistrat o creștere fără precedent ar putea avea un efect devastator.
Astfel, inflația va rămâne mai mare decât se preconiza o perioadă din cauza prețurilor ridicate la energie, a precizat președinta BCE, Christine Lagarde, într-o conferință de presă, în urma deciziei BCE de a lăsa neschimbate ratele dobânzilor și programul de achiziționare de obligațiuni de stat, scrie Naftemporiki.
„Cei mai mulți dintre noi am fost impresionați de datele legate de inflaţiei în decembrie 2021. A fost din cauza șocului energetic”. Întrebată despre contractele futures și impactul energiei asupra inflației, Christine Lagarde a afirmat că „50% din presiunile inflaționiste provin din prețurile energiei”.
Totuşi, ea nu a mai repetat că este puțin probabil ca ratele dobânzilor să crească în acest an. „Așteptăm datele și le vom analiza cu atenție în martie”, a precizat Lagarde, ca răspuns la întrebarea unui reporter, subliniind că deciziile vor fi graduale și întotdeauna bazate pe date. „Ținta pentru inflație este de 2% pe termen mediu”, a declarat ea.
Christine Lagarde a recunoscut că gospodăriile sunt sub presiunea creșterii costurilor la energie. „Suntem pregătiți să folosim toate instrumentele pentru a ține sub control volatilitatea prețurilor de consum”, a declarat ea.
Aceasta a subliniat, însă, că pandemia a început să regreseze încet-încet și că economia este afectată din ce în ce mai puțin de valul de coronavirus. „Riscurile asupra perspectivelor sunt echilibrate”, a precizat ea.
În ceea ce privește riscurile geopolitice și situația din Ucraina, Christine Lagarde a subliniat că „eventualele riscuri vor avea impact asupra costurilor și prețurilor energiei”. „Pacea este întotdeauna de preferat războiului, în orice caz”, a mai spus aceasta.
Efectele majorării ratei dobânzii
În legătură cu majorarea ratei dobânzii cu 0,5% realizată astăzi de către Banca Angliei, președinta BCE a menţionat că BCE nu face demersuri similare pentru că în Marea Britanie presiunile inflaționiste sunt în mod tradițional mai mari decât în zona euro.
Mai mult, aceasta a subliniat că șomajul este la niveluri scăzute, „aproape similare celor de dinainte de pandemie”, dar că „ceea ce nu se întrevede este o creștere a salariilor”, acestea fiind date pe care BCE le monitorizează cu „atenție”. Se reamintește că dobânda BCE pentru depuneri este la minimul istoric de -0,5%.
Scenariul-cheie al BCE de până acum este că inflația se va tempera pe parcursul anului. Această poziție este însă contestată de investitori și de mulți analiști, mai ales după saltul neașteptat al acestui indicator în zona euro la maximul istoric de 5,1% în luna ianuarie.
„Speranțele pentru o temperare rapidă a inflației au fost cu siguranță spulberate, iar presiunea asupra băncii centrale pentru mișcări mai drastice se intensifică”, precizează Commerzbank.
De asemenea, BCE prevede că inflația va ajunge sub ținta de 2% în 2023 și 2024 și rămâne de văzut dacă își va schimba estimările în lunile următoare. Până în prezent, pe baza acestor calcule, Lagarde caracterizează ca fiind improbabilă orice creștere a ratelor dobânzilor în acest an. Însă piețele pariază pe o creștere de 28 de puncte de bază în acest an, prima mișcare urmând să aibă loc în iulie.
