România e pe un podium european la care puțini se așteaptă. Suntem al treilea producător de țiței din UE. Trei milioane de tone extrase în 2024. Și totuși, la pompă, șoferii nu simt niciun beneficiu. Prețurile la benzină și motorină sunt sus, sfidând orice logică.
Explicația? Vine dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă, citată de Digi24. Ea spulberă mitul carburanților ieftini într-o țară producătoare. Realitatea e complexă. Are trei vinovați: piața globală, costurile de procesare și, mai ales, taxele gigantice ale statului.
Piața dictează, nu producția locală
De ce nu e benzina ieftină dacă scoatem petrol din pământul nostru? E întrebarea de pe buzele multora. Răspunsul e direct. Prețul de la pompă nu are nicio treabă cu costul de extracție local. Benzina și motorina sunt produse finite, iar prețul lor final depinde de cotațiile internaționale.
Petrolul scos din România intră pe o piață liberă. Se vinde oriunde în lume, cui oferă mai mult. Punct. În același timp, rafinăriile noastre importă alt țiței pentru a-și optimiza fluxul, fiindcă nu orice țiței se poate procesa la fel. Acest mix de petrol local și de import, plus costurile de rafinare, transport și depozitare, stabilesc prețul de bază al carburantului. Deci, deși producem, suntem legați de o piață globală care face regulile. Nimic nou aici.
Povara fiscală: Peste 55% din ce plătești merge la stat
Lovitura reală nu vine de la bursă. Vine direct de la stat. Analiza AEI o spune clar: accizele și Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) înseamnă peste 55% din prețul pe care îl vezi la pompă. Un calcul simplu. Și dureros.
Mecanismul e de-a dreptul pervers. Statul pune o acciză fixă pe litru. Nu contează prețul petrolului. Peste toată suma asta, care deja conține acciza, mai trântește și un TVA de 21%. Așa ajungem să plătim taxă la taxă.
Ironia e amară. O analiză pe perioada 2020-2026 arată ceva incredibil. Prețul țițeiului a scăzut cu 52%, ceea ce ar fi trebuit să ieftinească masiv carburantul. Dar nu s-a întâmplat. Ba din contră, prețul la pompă a urcat cu 21%. De ce? Simplu. Acciza a explodat cu 77%. Această creștere, alături de alte taxe, a șters orice posibil beneficiu și a împins costul final tot mai sus.
Europa vs. America: O diferență de la cer la pământ în taxe
Dacă ne uităm afară, diferența e șocantă. În SUA, taxele pe carburant sunt pe la 15-16%. În Uniunea Europeană? Vorbim de un interval între 45% și 65%. Iar acest decalaj are efecte pe care le poți măsura în mii de euro.
Să luăm un transportator. Merge 100.000 de kilometri pe an. În SUA, ar plăti taxe de circa 5.590 de euro. În Europa, însă, suma explodează: între 21.000 și 33.000 de euro, depinde de țară. E o diferență colosală. Iar ea se regăsește în prețul oricărui produs adus pe șosea.
Costul ascuns al taxelor mari: Competitivitatea în joc
Impactul merge mult dincolo de buzunarul șoferului. Taxele astea mari pe carburant lovesc în toată economia. Costurile de transport cresc, umflând prețurile la raft. Simultan, scade competitivitatea exporturilor europene.
Un produs făcut în Germania și livrat în Italia, de pildă, are în prețul final cam 300 de euro doar din taxele pe motorină. Același produs, transportat pe o distanță similară în SUA, ar avea un cost fiscal de 4-5 ori mai mic. Concluzia? Degeaba e România un producător important de țiței. Avantajul e anulat complet de un sistem fiscal care transformă carburanții într-o vacă de muls pentru bugetul de stat.
