Profesorul de la Sava, Bogdan Teodorescu: Elevii sunt obosiți și tensionați, ca într-o cursă continuă

Cine este „Sibi”, profesorul care îi ascultă pe liceeni

Lui Bogdan Teodorescu, elevii îi spun simplu „Sibi”. Porecla, păstrată încă din adolescență, reflectă perfect relația pe care o construiește cu tinerii: una deschisă, bazată pe încredere, care îi permite să poarte discuții sincere și profunde. Iar tocmai această apropiere îi permite să vadă dincolo de note și de prezența la ore, direct în sufletul unor liceeni triști sau îngândurați, care nu de puține ori se simt neînțeleși. Este unul dintre acei profesori care îi întreabă pe elevi ce e cu ei atunci când tac.

Un traseu obositor, plin de examene

Cum arată, de fapt, școala prin ochii unui adolescent de azi? V-ați gândit vreodată la asta? Întrebat cum ar descrie elevii săi sistemul, răspunsul profesorului este tranșant: „Probabil ar spune că este obositoare. Un traseu lung de examene și evaluări, care lasă puțin spațiu de respirație.”

Și nu e doar o percepție. E o realitate vizibilă, spune el, pe chipurile tinerilor. „Se vede pe fețele lor un amestec de epuizare și agitație continuă. Sunt în același timp obosiți și tensionați, ca și cum ar fi mereu într-o cursă.”

Nu e nevoie de statistici ca să observi asta. E suficient să îi privești.

Frica de eșec, amplificată de ecrane

Dar dincolo de oboseală se ascunde ceva și mai perfid: frica. Stai puțin, frică de școală? Ei bine, se pare că nu-i chiar așa o raritate. Ba chiar dimpotrivă. „Frica de școală nu mai e o excepție, ci un fenomen tot mai vizibil”, confirmă Bogdan Teodorescu. Temerile sunt multiple și adânc înrădăcinate. „Elevii se tem de eșec, de umilință, de felul în care sunt văzuți de ceilalți.”

La toate acestea se adaugă un factor specific generației actuale (și care complică totul): expunerea permanentă. Presiunea este constantă. „La asta se adaugă și presiunea constantă a expunerii – totul poate ajunge online, totul poate fi comentat. Ecranele amplifică aceste frici. Dispare intimitatea, iar orice greșeală pare mai mare decât este.”