Industria auto germană, odată un simbol al puterii economice, se clatină serios. Giganți precum Mercedes-Benz și Volkswagen raportează scăderi masive ale profiturilor, dar lovitura cea mai dură a primit-o Porsche, cu o prăbușire operațională de 98% în 2025. În acest peisaj sumbru, producătorii auto nu mai fabrică doar mașini, ci și arme, într-o reconversie industrială fără precedent.
O criză fără precedent
Federația Industriilor Germane (BDI) a renunțat la orice optimism. „Producția industrială din Germania a scăzut în fiecare an din 2022”, a declarat președintele Asociației Industriașilor Germani, Peter Leibinger. Acesta adaugă cu un pesimism clar că „pentru 2026, nu ne mai așteptăm la o redresare, ci mai degrabă la o stagnare”.
Principala cauză este incertitudinea generată de Războiul din Golf, care a dus la creșterea prețurilor la energie și la întârzieri în livrarea materiilor prime. Utilizarea capacității de producție a ajuns la puțin peste 78%, iar potrivit cifrelor guvernului federal, se pierd 15.000 de locuri de muncă în fiecare lună.
Industria auto este lovită în plin. Mercedes-Benz a raportat o scădere de 49% a profiturilor pentru 2025, iar Volkswagen o scădere de 44%, anunțând planuri de a reduce 50.000 de locuri de muncă până în 2030. Dar Porsche a fost afectată cel mai puternic, cu un profit operațional care s-a prăbușit cu un uimitor 98%. E drept că o analiză EY a celor mai mari 19 producători auto din lume arată că germanii au avut rezultate mult mai proaste decât concurența: veniturile lor au scăzut cu 4,1%, în timp ce competitorii internaționali au înregistrat o creștere de 0,6%.
Arme în loc de mașini
Cum vine asta, o ieșire din criză prin producția de armament? Se pare că da. Schimbările de reglementare din Germania și UE au facilitat accesul companiilor de apărare la piețele de capital. Programele de finanțare publică și contractele guvernamentale au deblocat aproape un trilion de euro în fonduri pentru apărare. Mai mult, Berlinul intenționează să investească aproximativ 355 de miliarde de euro în acest sector până în 2040.
O reconversie totală.
Aproximativ 90% din capitalul de risc european destinat tehnologiei de apărare este deja canalizat către companii germane. Klaus Rosenfeld, directorul general al Schaeffler, un furnizor auto gigant cu vânzări de 24 de miliarde de euro, explică noua mentalitate: „O tendință semnificativă în economia germană este aceea că oamenii se întreabă mult mai des decât înainte: «Cum putem reface ceea ce am neglijat în ultimii ani – și anume, recâștigarea capacității de a ne apăra?» – și exact asta facem.”
De la motoare la rachete Patriot
Și exemplele concrete nu lipsesc. Schaeffler, compania cu peste 100.000 de angajați, produce acum motoare pentru drone, sisteme integrate pentru vehicule blindate și componente pentru forțele aeriene. Producătorul de motoare Deutz, cu o istorie de 162 de ani, s-a transformat într-o veritabilă mașinărie de război. Acum furnizează componente pentru rachetele Patriot folosite de Arabia Saudită, dar și pentru drone și vehicule blindate, înregistrând o creștere de 13% a vânzărilor anul trecut.
Iar Volkswagen poartă discuții cu compania israeliană de apărare Rafael pentru a produce componente pentru sistemul Iron Dome. Ministrul german de finanțe, Katharina Reiche, a lansat și un slogan pentru această nouă eră: „Europa trebuie să fie capabilă să se apere, iar asta înseamnă și crearea unei industrii puternice de securitate și apărare pe care să ne putem baza”.
Dependența de China, călcâiul lui Ahile
Numai că există o problemă majoră care ar putea submina tot acest efort. Călcâiul lui Ahile al noii industrii germane de apărare rămâne dependența de materiile prime din China. Beijingul controlează lanțuri cheie de aprovizionare cu metale și pământuri rare esențiale pentru apărare, cum ar fi tungstenul. Pentru a înțelege scara problemei, prețul acestui metal a explodat de la sub 400 de dolari la peste 2.200 de dolari pe tonă.
