România riscă să rateze termenul de 31 august pentru finalizarea a două loturi din Autostrada Moldovei (A7), finanțate prin PNRR. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, a confirmat oficial că tronsoanele din zona Bacău-Pașcani ar putea să nu fie date în circulație la timp.
Solutia gasita pentru salvarea fondurilor europene
Iar pentru a nu pierde definitiv finanțarea de la Bruxelles, Guvernul pregătește o mutare de urgență. Planul actual este transferarea banilor către proiecte feroviare mult mai avansate, cum ar fi rutele Timișoara-Lugoj și Cluj-Oradea. Dar oare va accepta Comisia Europeană această rocadă financiară?
Conform declarațiilor făcute miercuri la un eveniment de specialitate, oficialul guvernamental (care ocupă și portofoliul de la Apărare) caută deja soluții de avarie. Așa cum a relatat Adevarul într-un material publicat recent, miza este uriașă pentru infrastructura românească.
Cifrele vorbesc de la sine.
„Dacă trecem la Ministerul Transporturilor, sigur, acolo şi plaja de proiecte este mai mare şi lucrările sunt de o anvergură mai mare. Acolo există nişte semne de întrebare pe care le analizăm în această săptămână despre ce decizie e sănătos, din punctul ăsta, a fi luată, pentru a nu rata nişte bani. Sunt patru loturi din autostrada A7 – două loturi care vor fi finalizate, nu doar conform constructorului, ci conform şi supervizorului de proiect, şi există alte două loturi în jurul Bacău, Bacău – Paşcani, asupra cărora analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza aşa cum cere Comisia Europeană, date în circulaţie până la 31 august. Am identificat o posibilitate pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană dacă putem să facem un switch, pentru că avem si trei loturi pe calea ferată Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea, care sunt mai avansate şi care sunt finanţate prin împrumut, nu prin grant. Dacă există un risc mai mare ca loturile de autostradă finanţate prin grant să nu poată fi terminate, asta înseamnă că pierdem acei bani şi analizăm pe documente, explicând Comisiei aşa cum stau lucrurile, dacă ar fi posibil ca banii din grant asociaţi unor loturi pe care le analizăm dacă vor fi terminate sau nu să-i mutăm ca sursă spre proiectele de feroviar, unde vor fi terminate aceste lucrări, ca să minimizăm riscul pierderii acestor sume de bani”, a explicat ministrul interimar.
Probleme cu taxarea camioanelor si tunelul ursilor de pe A1
Până la urmă, statul român suferă și la alte capitole esențiale din PNRR. Jalonul legat de reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată este în pericol. Situația este complicată și de noul sistem care prevede taxarea camioanelor la distanța parcursă, nu la numărul de zile.
„Mai există sub semnul întrebării acel jalon care presupune reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată. Ne-am asumat că vom reduce timpii de deplasare calculaţi pe toată infrastructura rutieră, nu doar pe segmentul modernizat, unde nu este îndeplinit acest jalon. Încercăm să convingem Comisia Europeană că pe proiectele pe care le-am avut am redus substanţial din întârzieri, dar nu cu raportare la întreaga infrastructură feroviară. Mai există, si acel jalon care presupune taxarea camioanelor la distanţa parcursă şi nu la numărul de zile. Acolo, problema se împarte în două categorii – o problemă de hardware, o problemă de software. Estimez că acesta va putea fi închis până la 31 august”, a susținut Radu Miruță.
Și nu doar autostrada A7 are probleme majore cu termenele de execuție. Lotul 2 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva va rata termenul asumat inițial.
„Mai există acel lot celebru cu ‘tunelul urşilor’ de pe A1, care nu va fi finalizat. Însă, acolo analizăm din poziţia în care ne aflăm: penalizarea pentru nefinalizarea acestei bucăţi pe tronsonul A1, în tunelul acela al urşilor, este mai mică decât beneficiul obţinerii acestei sume de bani pentru restul segmentului de drum. Sperăm ca cei de la Comisia Europeană să accepte faptul că România îşi asumă să plătească totuşi un cost mai mic. Penalitatea este mai mică decât beneficiul obţinut prin utilizarea acestor bani pentru restul proiectului. Cam aşa arată radiografia celor două ministere cu proiectele din PNRR”, a menționat el.
Cum dicteaza ploaia pierderile financiare din PNRR
Numai că scenariul cel mai negru aruncă în aer toate calculele guvernamentale. Să fim serioși, birocrația europeană nu iartă întârzierile nejustificate pe șantiere.
Întrebat direct despre scenariul pesimist, ministrul a declarat: „În scenariul cel mai pesimist, dar nu avem vreo confirmare că acesta ar putea fi bifat, este ca cei de la Comisia Europeană să nu ne accepte mutarea finanţării de pe grant pe lone”.
Impactul vremii asupra șantierelor rutiere este pur și simplu un factor decisiv pentru absorbția fondurilor.
„Acolo, pentru a cuantifica exact pierderea, vom putea trage linie la 31 august, pentru că şi Comisia va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat şi nu ştim în acest moment cât va rămâne neexecutat dintr-un singur motiv: fiecare zi de ploaie pe infrastructura rutieră ne întârzie cu 0,5% avansul din proiect. Câte zile va ploua până pe 31 august e ceva ce nu putem estima. Dincolo de faptul că plouă în câte o zi, pentru restul de infrastructură care trebuie făcută trebuie o pauză de 4 zile pentru a se putea reinterveni pentru tasare în şantier. Deci nu e suficient să plouă o zi, că e o zi plus patru blocate. Dacă a patra zi plouă din nou, e o întârziere de 8 zile. Lucrul ăsta nu-l putem estima. Având în vedere această situaţie, cu explicaţiile de mai devreme, suma pe care o putem pierde este în nişte intervale în funcţie de variantele respective”, a adăugat acesta.
În timp ce la Ministerul Transporturilor se caută soluții, Ministerul Apărării a reușit să termine deja 11 proiecte pe PNRR în valoare totală de 64 de milioane de lei. Alte 14 contracte, însumând 334 de milioane de lei, se află în derulare și au termen ferm de finalizare data de 31 august.
