După o lună de conflict, războiul dintre SUA-Israel și Iran a aruncat regiunea în haos, cu un bilanț tragic de peste 4.500 de morți și costuri de miliarde de dolari. Prețurile la energie au atins cel mai înalt nivel de la invazia Ucrainei, iar Teheranul continuă să sufoce comerțul global prin blocarea Strâmtorii Ormuz, în timp ce SUA se pregătesc să trimită încă 10.000 de soldați în zonă.
Escaladare militară fără precedent
Cifrele sunt amețitoare. În primele 24 de ore, forțele americane au lovit peste 1.000 de ținte în Iran, iar aviația israeliană a adăugat alte 750. După două săptămâni, forțele coaliției au revendicat atacuri asupra a 15.000 de ținte. Ritmul s-a stabilizat ulterior la aproximativ 300-500 de ținte pe zi, conform unei analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Iar secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a confirmat joi că armata a scufundat peste 150 de nave iraniene și a distrus peste 10.000 de ținte, inclusiv facilități subterane. Numai în ultimele patru săptămâni, SUA au tras peste 850 de rachete Tomahawk, fiecare costând 3,5 milioane de dolari. Pierderile americane nu sunt de neglijat: trei avioane F-15E doborâte din greșeală de Kuweit (100 milioane dolari bucata), un F-35A (82,5 milioane dolari) forțat să aterizeze de urgență și portavionul Gerald R. Ford, de 13 miliarde de dolari, avariat de un incendiu.
În ciuda pierderilor, armata iraniană a promis să lupte „până la victoria completă”. Un purtător de cuvânt a declarat săptămâna aceasta: „Forțele armate puternice ale Iranului sunt mândre, victorioase și ferme în apărarea integrității Iranului, iar acest drum va continua până la victoria completă”.
Costuri umane și o criză umanitară
Dincolo de cifrele militare, costul uman este devastator. Aproximativ 3.300 de persoane au fost ucise în Iran, dintre care 1.464 de civili, incluzând cel puțin 217 copii, raportează grupul pentru drepturile omului HRANA. Maria Martinez, șefa delegației IFRC pentru Iran, a confirmat că „3% din populația Iranului este strămutată intern”.
Bilanțul este crunt.
Între timp, conflictul a redeschis luptele dintre Israel și Hezbollah, ducând la strămutarea a sute de mii de oameni în Liban. Aproape 1.100 de persoane au fost ucise în loviturile israeliene începând cu 2 martie, inclusiv cel puțin 121 de copii. Gabriel Karlsson, managerul clusterului pentru Orientul Mijlociu al Crucii Roșii Britanice, a declarat că peste un milion de oameni au fost strămutați în total. „Ne uităm la sute de mii de oameni care nu au nicio posibilitate să se întoarcă să vadă ce s-a întâmplat cu casele lor, cu locuințele lor, cu mijloacele lor de trai, trăind în adăposturi… Aceștia nu aparțin doar unui grup sau unei comunități specifice. Ei provin din toate categoriile sociale și din tot felul de medii.”
V-ați putea imagina ce înseamnă ca peste 370.000 de copii să fie forțați să-și părăsească locuințele în doar trei săptămâni, așa cum se întâmplă în Liban? Până la urmă, situația este atât de gravă încât un paramedic voluntar al Crucii Roșii, Youssef Assaf, a murit din cauza rănilor suferite în timp ce desfășura activități umanitare.
Economia globală, victimă colaterală
Dar impactul nu se oprește la granițele Orientului Mijlociu. Iranul a închis practic Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate. Yvette Cooper, ministrul britanic de externe, a avertizat vineri că Iranul „nu poate ține ostatică economia globală”.
Un baril de petrol care costa 72 de dolari pe 27 februarie se vinde acum cu 90-100 de dolari. Joi, țițeiul Brent se tranzacționa la 107 dolari pe baril (o creștere de 50% față de 28 februarie), după ce atinsese un vârf de 120 de dolari pe 9 martie. Hai să vedem ce înseamnă asta în buzunarele noastre: o analiză a Fundației RAC a constatat că șoferii din Marea Britanie au plătit în plus 307 milioane de lire sterline pentru benzină și motorină de la începutul conflictului.
Costurile sunt uriașe și pentru beligeranți. Oficialii Pentagonului au declarat că primele șase zile de conflict au costat SUA 11,3 miliarde de dolari. Estimările ONU arată că SUA cheltuiesc aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru acest război.
Cine profită, de fapt, de pe urma războiului?
Și totuși, în tot acest dezastru, unii câștigă. Datorită creșterii prețului petrolului, Rusia a beneficiat de un plus de 150 de milioane de dolari pe zi, potrivit Financial Times. Norvegia și Canada, alți mari producători de petrol, ar putea si profita de pe urma acestei situații.
Companiile din domeniul apărării vor beneficia și ele de comenzi masive de armament. Pentagonul a anunțat deja că Lockheed va cvadrupla producția de rachete de precizie (Precision Strike Missile) pentru armata americană. Donald Trump, deși a amenințat că va „șterge de pe fața pământului” centralele electrice iraniene, a susținut că „discuțiile sunt în curs și, în ciuda declarațiilor eronate contrare ale presei de știri false și ale altora, merg foarte bine”.
Însă un detaliu ridică semne de întrebare. Luni, cu doar 10 minute înainte ca Trump să anunțe amânarea loviturilor împotriva infrastructurii energetice iraniene, traderii au pariat sute de milioane de dolari pe contracte petroliere. Potrivit Bloomberg, cel puțin 6 milioane de barili de Brent și West Texas Intermediate au fost vânduți brusc într-o fereastră de două minute. Casa Albă a negat orice acuzație de profit ilicit.
