Cifrele economiei au declanșat un război total. Fostul premier Marcel Ciolacu vorbește despre o „manipulare grosolană” a datelor. O manevră, spune el, menită să mascheze „dezastrul din mandatul lui Bolojan”. Verdictul INS? Dur. România a intrat oficial în recesiune tehnică.
Vestea a venit vineri de la Statistică și a încins scena politică, notează HotNews. Economia noastră s-a contractat cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025 față de cel precedent, venind după o altă scădere în toamnă. Două trimestre la rând pe minus. Asta înseamnă recesiune tehnică, chiar dacă, per total an, România a bifat o creștere mică, de 0,6%.
Ciolacu, atac la baionetă: „Au coafat, după doi ani, datele”
Marcel Ciolacu nu a așteptat mult. A explodat pe Facebook. Acolo, liderul PSD a acuzat direct Institutul Național de Statistică de măsluirea realității. „Au coafat, după doi ani, datele din 2024, transformând creșterea economică în recesiune doar ca să încerce să estompeze dezastrul economic din mandatul lui Bolojan!”, a tunat Ciolacu. Pentru el, mișcarea este „cea mai grosolană manipulare a Statisticii, care demonstrează disperarea actualului premier”.
Sunt acuzații grave. Ciolacu pare să știe și ce va urma în presă: „azi veți vedea titluri de genul pentru actuala scădere a economiei nu e de vină Bolojan, ci tot Ciolacu”. Ca să-și întărească spusele, fostul premier a pus lângă postare și un clip video din 2018. În el, Ilie Bolojan, pe atunci primar la Oradea, discuta cu niște medici rezidenți, iar Ciolacu susține că „îi trata pe medicii de acolo ca pe niște sclavi”, deși sunetul slab face dialogul greu de descifrat.
Replica lui Bolojan: „Un cost anticipat și inevitabil”
Surprinzător sau nu, reacția actualului premier, Ilie Bolojan, a fost mult mai calmă. El vede recesiunea tehnică drept „costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă”. Bolojan a cerut ca anii 2024 și 2025 să fie analizați împreună. Ca un întreg. Un proces de corecție.
Apoi a întors acuzațiile. A pus sub lupă chiar mandatul lui Ciolacu din 2024, un an pe care l-a etichetat drept „atipic”. „Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8-9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%,” a detaliat Bolojan pe Facebook. Explicația lui? Stimulul fiscal uriaș de atunci nu a adus creștere reală, ci doar a hrănit consumul din importuri și inflația. Concluzia sa a fost tăioasă: pe vremea lui Ciolacu, „România a cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”.
De ce acuză Ciolacu „coafarea” datelor? Cheia stă în 2024
De ce atâta ceartă? Cheia stă în revizuirea datelor din prima jumătate a lui 2024, când premier era Marcel Ciolacu. Noile cifre de la INS arată că și atunci a fost recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. Modificarea asta, venită după doi ani, este exact ce numește Ciolacu „manipulare”. De ce acum? Simplu. Revizuirea îl pune și pe el în barca premierilor care au avut recesiune tehnică.
Ironia sorții… Noua realitate din statistici îi dă lui Bolojan argumentul perfect. Acum poate susține că problemele de azi sunt doar o moștenire a dezechilibrelor din trecut, nu vina politicilor sale.
Ce înseamnă, de fapt, recesiunea tehnică?
Lăsând la o parte replicile politice, ce e de fapt recesiunea tehnică? Definiția e simplă. Produsul Intern Brut (PIB) scade două trimestre la rând. E un semnal că economia încetinește. Nu e neapărat o criză adâncă, mai ales când pe tot anul ai, totuși, o creștere. Chiar și una de doar 0,6%.
Chiar premierul Bolojan spunea recent că se aștepta la o contracție după măsurile de corecție. „Noi nu mai putem consuma decât ce ne putem permite. Evident că scade cererea,” afirma el. Soluția? Absorbția fondurilor din PNRR, cheia pentru a ține sus nivelul investițiilor.
Sursa: HotNews
