Pachetul legislativ pentru reforma administrației publice a fost finalizat și lansat în transparență decizională, fiind pregătit pentru promovare. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează însă că, pe termen lung, vor fi necesare reduceri mult mai ample ale cheltuielilor statului pentru a rezolva problemele bugetare, potrivit Adevărul. El consideră măsurile actuale o soluție temporară.
Ce prevede proiectul de reformă
Proiectul publicat de Ministerul Dezvoltării impune administrațiilor publice locale și centrale să implementeze reduceri de cheltuieli până în luna iunie 2026. În cazul în care nu se conformează, alocările de la bugetul de stat vor fi sistate. Pentru anul 2026, autoritățile au la dispoziție două opțiuni: reducerea posturilor cu 10% sau diminuarea cheltuielilor cu 10%. Începând cu anul 2027, tăierea a 30% din posturi devine obligatorie. Expunerea de motive a proiectului menționează o alternativă temporară pentru 2026: „autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate […], diminuarea cheltuielilor de personal”.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a clarificat că reducerea numărului de posturi nu va duce automat la o scădere a personalului angajat. „Acolo unde primarii, președinții Consiliilor județene, au gestionat mai responsabil structura de personal, vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc”, a declarat ministrul. Termenul limită pentru implementarea măsurilor este 1 iunie 2026. Dacă un Consiliu Local nu aprobă una dintre variante, Direcția de Finanțe Publice Județene va opri transferul cotelor de la bugetul de stat.
Impactul bugetar și contextul politic
Conform estimărilor din expunerea de motive, cheltuielile bugetare ar urma să scadă cu 3,3 miliarde de lei în 2026. Pentru intervalul 2027-2030, reducerea anuală este estimată la aproximativ 5,7 miliarde de lei, media pe următorii cinci ani fiind de 5,2 miliarde de lei. Discuțiile despre această reformă au început în Coaliție în vara anului trecut, însă proiectul a fost amânat luni la rând. De adoptarea acestui pachet depinde construcția bugetului de stat. „Înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în acești parametri”, a precizat premierul, estimând că bugetul va fi adoptat până la finalul lunii februarie.
Prim-ministrul a subliniat necesitatea reducerii deficitului bugetar. „Anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic, iar asta înseamnă că anul acesta ne propunem să atingem o țintă de 6,2-6,4% maxim, ceea ce înseamnă că nu putem să atingem această țintă fără, pe de o parte, să păstrăm ceea ce am realizat până acum, deci o disciplină fiscală, o anumită ordonare și, suplimentar, să ne reducem cheltuielile. Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reforma în administrație”, a adăugat șeful Guvernului.
Analist: „O cosmetizare a realității bugetare”
Analistul economic Adrian Negrescu este de părere că măsurile propuse nu sunt suficiente. „Este o cosmetizare a realității bugetare, care nu rezolvă problema cheltuielilor mari pe care le are statul în orizontul următorilor ani, când va trebui să reducem deficitul bugetar până la 3%. Altfel spus, cumpărăm timp, din punct de vedere al reformelor, și nimic altceva”, a explicat acesta. El admite că este „un pas înainte”, dar subliniază că problemele de fond rămân nerezolvate. „Poate că anul ăsta ne vom încadra în ținta de deficit de 6,4%, ca urmare a creșterii încasărilor din taxe majorate în ultimul an și ca urmare a reducerii evaziunii fiscale. Dar în 2027 e un mare semn de întrebare legat de modul în care ne vom descurca din punct de vedere financiar”, a continuat Negrescu.
Acesta califică măsurile drept „simulacre de reformă” care nu abordează problema cheltuielilor salariale, dublate în ultimii 10 ani până la aproape 170 de miliarde de lei. „Cu o floare nu se face primăvara din punct de vedere bugetar în România și cred că guvernul va fi nevoit la un moment dat să taie și mai mult din cheltuielile publice”, a mai spus analistul. El estimează că pentru a reduce deficitul spre 4-5%, ar fi necesară o tăiere anuală de circa 50 de miliarde de lei, sumă ce nu poate fi acoperită de economiile de 5 miliarde de lei din reformă sau din creșterile de taxe.
Nevoia unei reforme din temelii
Adrian Negrescu consideră că singura soluție viabilă pe termen lung este reducerea drastică a cheltuielilor, deoarece potențialul de împrumut a fost atins, iar noi majorări de taxe ar duce economia în recesiune. El estimează că din majorările de taxe se vor colecta în plus circa 35 de miliarde de lei, la care se adaugă cele 5 miliarde din reforma administrativă, restul banilor fiind așteptați din combaterea evaziunii fiscale. În final, analistul pledează pentru o schimbare structurală majoră. „Cred că e nevoie de o reformă din temelii a statului român, inclusiv de o restructurare a administrației locale. Avem 41 de județe, cum spunea și consilierul guvernatorului BNR, o schemă de funcționare demnă de anii 60, nicidecum de anul 2026”, a concluzionat Negrescu.
