Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut omologului său american, Donald Trump, să clarifice detaliile unei propuneri de încetare a focului, după ce liderul de la Casa Albă a discutat telefonic cu Vladimir Putin despre un posibil armistițiu temporar. Discuția a avut loc în contextul în care Rusia se pregătește să marcheze Ziua Victoriei pe 9 mai, o dată cu o puternică încărcătură simbolică pentru Moscova.
Discuția Trump Putin și oferta de armistițiu
Donald Trump a confirmat că a discutat cu Vladimir Putin despre „un pic de încetare a focului” în războiul din Ucraina, descriind convorbirea drept una „foarte bună”. Liderul american a sugerat chiar că omologul său rus ar putea accepta propunerea. „Și cred că ar putea face asta”, a declarat Trump reporterilor. Propunerea, venită din partea Kremlinului, vizează un armistițiu temporar pentru a marca aniversarea înfrângerii Germaniei naziste. Nu este prima dată când Moscova face o astfel de ofertă. O propunere similară a fost făcută și anul trecut, armistițiul durând trei zile, însă nu a fost agreat de partea ucraineană.
Kremlinul, prin vocea consilierului Iuri Ușakov, a descris convorbirea telefonică de peste o oră și jumătate drept una „desfășurată într-o manieră amicală, sinceră și de afaceri”.
Reacția sceptică a Kievului
La Kiev, însă, lucrurile nu sunt deloc simple. Volodimir Zelenski a anunțat că a cerut echipei sale să contacteze Casa Albă pentru a obține lămuriri. Într-o postare pe Twitter, președintele ucrainean și-a exprimat rezervele față de intențiile reale ale Moscovei. „Ucraina caută pacea și face munca diplomatică necesară pentru a pune capăt cu adevărat acestui război. Vom clarifica despre ce este vorba mai exact, câteva ore de securitate pentru o paradă la Moscova sau ceva mai mult”, a scris Zelenski.
Poziția Ucrainei este clară și diferă fundamental de ideea unui armistițiu de scurtă durată. „Propunerea noastră este o încetare a focului pe termen lung, securitate fiabilă și garantată pentru oameni și o pace durabilă. Ucraina este gata să lucreze în acest sens în orice format demn și eficient”, a adăugat liderul de la Kiev. Până la urmă, vrea cineva o pace de câteva ore? Într-o analiză recentă, Independent subliniază tocmai această diferență de viziune între o pauză tactică dorită de ruși și o pace reală, căutată de ucraineni.
Confuzia de la Casa Albă
Discuțiile diplomatice par a fi umbrite și de o serie de neclarități. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri, președintele Donald Trump a părut să confunde războiul din Ucraina cu cel din Iran, stârnind nedumerire. Când a fost întrebat care dintre cele două conflicte se va încheia primul, răspunsul său a fost ezitant.
Trump a menționat că i-a transmis lui Putin că ar prefera ca acesta să fie „implicat în încetarea războiului cu Ucraina”, după ce liderul rus s-a oferit să ajute în problema uraniului îmbogățit al Iranului. „Am spus, înainte să mă ajuți, vreau să pui capăt războiului tău”, a afirmat președintele american.
Realitatea brutală de pe front
Iar în timp ce diplomații discută, pe teren situația rămâne extrem de tensionată. Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat doborârea unui număr record de 33.000 de drone rusești în luna martie, cea mai mare cifră lunară de la începutul invaziei. În același timp, atacurile rusești continuă. Un bombardament cu drone asupra orașului-port Odesa a rănit cel puțin 18 persoane și a avariat clădiri rezidențiale.
Cifrele de pe front sunt brutale.
Instabilitatea de la granița României (generată de atacuri precum cel de la Odesa) are un ecou direct la București, unde fiecare escaladare a conflictului este monitorizată cu maximă atenție de autorități. În paralel, armata ucraineană se adaptează unui război de uzură. Șeful armatei, Oleksandr Sîrskîi, a anunțat o nouă regulă pentru soldații de pe linia frontului: aceștia vor servi în poziții avansate pentru maximum două luni, urmate de o rotație obligatorie de o lună.
