Guvernul Bolojan funcționează din inerție, fiind demis oficial încă din 5 mai. Au trecut mai bine de două luni de atunci, iar partidele parlamentare, mai ales Nicușor Dan, nu au găsit cartea câștigătoare pentru un Executiv cu puteri depline. Iar efectul de domino se resimte în tot aparatul de stat, zeci de instituții importante fiind conduse de oameni cu mandate expirate.
Sume uriașe la Avocatul Poporului
Dar poate cel mai elocvent exemplu al acestei stări de provizorat este la Avocatul Poporului. La începutul lunii iulie, Renate Weber a împlinit fix doi ani de când i-a expirat mandatul oficial de cinci ani. V-ați gândit vreodată câți bani publici se plătesc pentru o funcție teoretic expirată?
Calculele arată că 306.624 de lei a încasat Renate Weber de la momentul încheierii mandatului de cinci ani. Asta înseamnă o medie lunară de 12.776 de lei.
Și totuși, lucrurile ar fi trebuit să se schimbe. În luna martie, conform înțelegerilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, o persoană agreată de partidul condus de Dominic Fritz trebuia să îi ia locul lui Weber. Numai că PSD s-a sucit, așa cum arată o analiză publicată recent de Libertatea, iar situația a rămas complet blocată.
Același blocaj a lovit și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Aici trebuiau numiți șase noi membri. Documentarea arată o situație cel puțin bizară: din iulie 2025 mandatul acestora e expirat, dar tot au putut să își desfășoare activitatea până la finalul anului trecut. Din nou, conform negocierilor, la această instituție trebuia să vină o persoană agreată de USR.
Haos la ministere și în agențiile de stat
Să ne întoarcem puțin la Guvern. Încă de dinainte de moțiunea de cenzură, șase miniștri PSD și vicepremierul Marian Neacșu își depuseseră demisiile.
Oficial, din 27 aprilie, la Sănătate, Agricultură, Muncă, Justiție, Energie și Transporturi au venit interimari cărora le-au și expirat cele 45 de zile legale (situație valabilă la vârful Executivului de săptămâni bune).
Nici televiziunea și radioul public nu stau mai bine. Curtea Constituțională a decis la finalul lunii aprilie că locurile din consiliile de administrație, date în baza ponderii parlamentare a formațiunilor, nu reflectă algoritmul. Practic, e nevoie de noi numiri. La TVR, Adriana Săftoiu a rămas pe funcția de președinte-director-general pentru că a fost numită de Guvern. În schimb, la Radio România situația este mai complicată.
Iar dacă ne uităm la Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu își încheie mandatul chiar săptămâna aceasta. Vorbim despre un oficial care are deja trei mandate, la care se adaugă interimatele, din 2009 până în prezent. Grație unei modificări legislative din 2020, care a eliminat detaliul normativ privind limitarea mandatelor de conducere la două, Chirițoiu ar putea obține un al patrulea mandat, dacă Guvernul și Președinția vor dori.
Situația la vârful serviciilor secrete
Când vine vorba de securitatea națională, interimatul este la ordinea zilei. Serviciul Român de Informații nu mai are un director civil de la demisia lui Eduard Hellvig în vara lui 2023. Pentru o nouă numire e nevoie de consens între o majoritate parlamentară și șeful statului.
La Serviciul de Informații Externe, Gabriel Vlase se află în al optulea an de mandat. Provenit din rândurile liderilor PSD, Vlase este cel mai longeviv director civil al SIE, mult peste Ioan Talpeș și Gheorghe Fulga, care au rămas la aproape cinci ani și jumătate de mandat.
Recordul absolut este deținut însă de Lucian Pahonțu. Din 2005, el este la cârma SPP. A rezistat în mandatele lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis, iar acum și în cel al lui Nicușor Dan. Din noiembrie 2024, Pahonțu este și pensionar special. Până la deblocarea acestor interimate în lanț, partidele continuă discuțiile. Sorin Grindeanu a dezvăluit numele de premier pronunțat la Cotroceni în discuțiile dintre Nicușor Dan, PSD, PNL, USR și UDMR: „S-a vorbit de un tehnocrat. Bolojan și Fritz se opun”.
