Risc de demență crescut de alcool: un nou studiu
Un studiu publicat în revista BMJ Evidence-Based Medicine a analizat datele a 560.000 de persoane și a arătat că riscul de demență crește odată cu consumul de alcool, indiferent de cantitate.
Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, poate crește riscul de demență. Cercetătorii de la Universitățile Cambridge și Oxford au analizat date medicale de la sute de mii de persoane din Marea Britanie și Statele Unite. Concluzia principală a studiului este clară: nu există un nivel sigur de consum de alcool.
Stephen Burgess, statistician la Universitatea Cambridge, a explicat: „Pentru oricine alege să bea, studiul nostru sugerează că un consum mai mare de alcool duce la un risc crescut de demență.”
Persoanele care consumă trei pahare de alcool pe săptămână au un risc cu 15% mai mare de a dezvolta demență față de cei care beau doar un pahar pe săptămână. Riscul de demență crește proporțional cu cantitatea de alcool consumată. Datele genetice analizate confirmă efectul cumulativ al alcoolului asupra sănătății creierului.
Acest studiu adaugă dovezi importante la discuția privind efectele alcoolului asupra creierului și sănătății mintale, subliniind că orice cantitate de alcool consumată poate avea consecințe negative pe termen lung.
O întrebare frecventă este dacă o predispoziție genetică scăzută ar putea proteja împotriva efectelor negative ale alcoolului. Studiul a folosit date genetice de la aproximativ 2,4 milioane de persoane pentru a examina această ipoteză.
Rezultatele arată că riscul genetic nu diminuează efectele alcoolului. „Dovezile genetice nu susțin un efect protector al alcoolului – de fapt, ele sugerează contrariul.” a declarat Anya Topiwala, cercetător clinic la Universitatea Oxford. Astfel, chiar și persoanele fără factori genetici de risc sunt expuse la efectele negative ale consumului de alcool.
Studiul a analizat marcatori genetici asociați consumului de alcool, pentru a evalua impactul pe termen lung asupra creierului. Rezultatele susțin ideea că riscul de demență crește indiferent de profilul genetic al fiecărei persoane.
Aceste date sugerează că reducerea consumului de alcool ar putea fi benefică pentru toată lumea, nu doar pentru cei cu risc genetic crescut.
Tara Spires-Jones, directoare la Centrul pentru Științe ale Creierului din Edinburgh, a explicat: „Cercetările fundamentale în neuroștiințe au arătat că alcoolul este direct toxic pentru neuronii din creier.”
Un studiu anterior bazat pe scanări cerebrale a arătat că persoanele care consumă zilnic una sau două unități de alcool prezintă reducerea volumului creierului și modificări structurale care pot fi asociate cu pierderi de memorie și dezvoltarea demenței.
Aceste descoperiri subliniază importanța conștientizării riscurilor legate de consumul de alcool, chiar și în doze considerate mici sau moderate.
Autorii studiului subliniază că rezultatele lor se adaugă la dovezile existente că reducerea consumului de alcool poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate.
Experții sugerează că reducerea consumului de alcool la nivelul întregii populații ar putea avea un impact important în prevenirea demenței. „Reducerea consumului de alcool la nivelul populației ar putea juca un rol semnificativ în prevenirea demenței.” a spus Anya Topiwala.
Chiar dacă studiul nu stabilește o legătură de cauzalitate directă între consumul de alcool și demență, corelația identificată este semnificativă. Soluția propusă de cercetători este simplă, dar dificil de implementat: mai puțin alcool înseamnă un risc mai mic de demență.
Specialiștii recomandă măsuri de informare și educare a publicului, precum și promovarea unor alternative fără alcool, pentru a reduce riscurile pe termen lung.
În concluzie, datele actuale arată că orice reducere a consumului de alcool poate avea efecte pozitive asupra sănătății creierului și poate contribui la prevenirea demenței. Alegerea de a consuma mai puțin alcool sau de a renunța complet poate fi benefică pentru sănătatea mintală pe termen lung.
Sursa: financiarul.ro
Maria Popescu
Maria Popescu scrie despre sănătate pentru News24: decizii ale Ministerului Sănătății și ale Casei de Asigurări, programe naționale, liste de medicamente compensate, situația din spitale și ce înseamnă fiecare schimbare pentru un pacient care are nevoie de tratament. Urmărește cifrele oficiale și sursele care le publică, fără sfaturi medicale și fără promisiuni de vindecare. Toate articolele →
Citește și
21 de medicamente pentru epilepsie sunt în discontinuitate, deși CNAS spune că situația e sub control
Alexandru Rogobete îi cere demisia lui Horațiu Moldovan de la CNAS
Una din patru femei a consumat alcool în sarcină, iar 55% nu au vorbit cu medicul. Miturile rămân active
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce Sport
Nicolae Negrilă l-a găsit decedat pe Nae Ungureanu, 69 de ani, în dimineața de după eșecul Craiovei
GetPony
Martorul SRS aprins nu înseamnă automat airbag defect. Ce verifică service-ul înainte să schimbe piese scumpe
Bravonet
Lia Bugnar îl laudă pe Anghel Damian pentru serialul „Trafic”. Fosta parteneră subliniază că nu are nicio implicare în proiect
Lyla
Ai o umflătură la buric care apare doar la efort? La adulți, poate fi semnul unei hernii care rareori trece singură
Revista Ioana
De la 25 august, casa de până la 150 mp la țară se poate construi prin notificare, fără autorizație
Financiarul
Cum ajunge un ceas de 40.000 de euro să pună presiune pe o platformă cripto și pe climatul investițional din Polonia