Ritmul în care corpul uman îmbătrânește nu este scris exclusiv în codul genetic. Factorii de mediu, de la poluarea aerului până la dieta zilnică și nivelul de stres, joacă un rol decisiv în stabilirea vârstei noastre biologice. O echipă internațională de cercetători a analizat 322 de persoane din diverse regiuni ale globului pentru a înțelege exact acest mecanism.
Ce spun geneticienii de la Stanford
O cercetare de amploare publicată în revista Cell răstoarnă o parte din dogmele medicale clasice. Până la urmă, ADN-ul nu dictează totul de unul singur. „Nu doar genele contează, ci și locul în care trăim”, a declarat Michael Snyder, genetician la Universitatea Stanford.
Specialistul coordonează eforturile de a înțelege de ce celulele umane se degradează diferit în funcție de mediul înconjurător. „Pentru prima dată am analizat în profunzime oameni din întreaga lume”, a explicat acesta.
Studiul a inclus participanți cu origini europene, est-asiatice și sud-asiatice. Mulți dintre ei locuiesc acum la mii de kilometri distanță de regiunile lor natale. „Putem vedea ce trăsături sunt legate de etnie și care sunt influențate de geografie”, a adăugat Snyder în prezentarea datelor.
Cum ne afectează mediul și stresul zilnic
Dincolo de analizele genetice de bază (care rămân un factor stabil pe parcursul vieții), savanții s-au uitat atent la microbiomul intestinal, la metabolism, la proteine și la răspunsul sistemului imunitar. Iar o analiză publicată recent de Adevarul arată diferențe majore în funcție de locația geografică a participanților.
Persoanele de origine est-asiatică stabilite în afara Asiei prezintă semne de îmbătrânire biologică mult mai rapidă. Și lucrurile stau la fel și pe continentul nostru. Europenii care trăiesc în Europa au un ritm total diferit de îmbătrânire față de cei care au emigrat în America de Nord.
Ce înseamnă asta concret pentru un român obișnuit?
Când te muți dintr-o zonă curată într-un oraș aglomerat, cu trafic rutier intens și noxe la orice colț de stradă, corpul resimte șocul poluării. Calitatea aerului, dieta procesată și stresul zilnic modifică direct flora intestinală, iar vârsta biologică a țesuturilor o ia înaintea vârstei cronologice din buletin.
Bacteriile intestinale dictează ritmul degradării
Numai că mecanismul biologic este extrem de complex. Cercetătorii subliniază că microbiomul intestinal influențează direct metabolismul. Dezechilibrele la acest nivel sunt asociate cu boli cardiovasculare severe, diabet sau afecțiuni neurodegenerative.
Anumite bacterii intestinale au fost corelate cu modificări ale unor lipide implicate în menținerea telomerelor.
Aceste telomere sunt structuri celulare asociate direct cu procesul de îmbătrânire. Datele arată clar cum reacționează corpul în funcție de etnie. Persoanele de origine sud-asiatică au prezentat un răspuns imunitar mult mai activ, în timp ce participanții de origine est-asiatică au avut tipare complet diferite ale metabolismului grăsimilor.
Medicina viitorului schimbă abordarea
Să fim serioși, nimeni nu a descoperit încă rețeta tinereții veșnice. Oamenii de știință avertizează clar că rezultatele nu înseamnă că o populație anume „îmbătrânește mai bine” decât alta.
„Este clar că locul în care trăim poate influența mare modul în care celulele noastre îmbătrânesc”, au explicat cercetătorii implicați în proiect.
Descoperirile confirmă că îmbătrânirea este rezultatul unei interacțiuni permanente între moștenirea genetică și mediu. În anii următori, medicina modernă va fi forțată să dezvolte tratamente personalizate, adaptate nu doar la profilul ADN al pacientului, ci și la orașul în care locuiește și la stilul său de viață zilnic.
