Guvernul din Malaezia solicită despăgubiri de peste 251 de milioane de dolari (216 milioane de euro) de la compania norvegiană Kongsberg Defence & Aerospace. Decizia vine după ce un acord din 2018 pentru furnizarea unui sistem de rachete destinat noilor nave de război a fost anulat.
Banii deja plătiți și reacția oficialilor
Ministrul Apărării, Mohamed Khaled Nordin, a trimis o notificare oficială companiei prin care cere compensații pentru ambele „costuri directe și indirecte”. Norvegia a decis să revoce aprobările de export pentru sistemul de rachete, fapt care a declanșat un adevărat scandal diplomatic.
Ministerul de Externe de la Oslo a confirmat „că anumite licențe legate de exportul de tehnologie de apărare specifică către Malaezia au fost revocate.”
Iar oficialii norvegieni au ținut să clarifice situația. Instituția a adăugat că măsura a fost luată „exclusiv din cauza aplicării de către Norvegia a reglementărilor privind controlul exporturilor și este regretabil că acest lucru afectează Malaezia”, precizând că nu poate comenta contracte individuale.
Până la urmă, blocajul oprește livrarea sistemului Naval Strike Missile și a componentelor de lansare destinate programului malaezian de nave de luptă litorale (LCS).
Costuri uriașe și un program militar întârziat
Într-o analiză publicată recent de Euronews, se arată că miza financiară este uriașă. Aflat la șantierul naval Lumut, la aproximativ 160 de kilometri de capitala Kuala Lumpur, Mohamed Khaled a explicat jurnaliștilor că guvernul solicită în total peste 1,0 miliard de ringgit (216 milioane de euro).
„Costurile directe se ridică la 126 de milioane de euro, pe care le-am plătit lor, și solicităm, si costuri indirecte”, a declarat ministrul.
Dar ce înseamnă asta concret pentru securitatea națională?
Programul LCS, aprobat inițial în 2011 cu un contract de 6 miliarde de ringgit pentru șase nave, a fost marcat de acuzații de management defectuos și costuri în creștere. Relansat în 2023 în urma unei revizuiri guvernamentale, numărul navelor a fost redus la cinci. Livrarea primei nave (așteptată în august) a fost deja amânată pentru luna decembrie din cauza întârzierilor la echipamente și a lucrărilor de refacere continue, notează presa locală.
Erodarea încrederii între partenerii NATO
Premierul malaezian Anwar Ibrahim a intervenit direct. Săptămâna trecută, el a avut o convorbire telefonică cu omologul său norvegian Jonas Gahr Støre, unde și-a exprimat o „obiecție vehementă”. Premierul a catalogat decizia drept „unilaterală și inacceptabilă”.
Mai mult, Anwar a avertizat că anularea „va avea consecințe grave pentru starea de pregătire operațională de apărare a Malaeziei și pentru programul de modernizare a navelor de luptă litorale (LCS)”.
Situația ridică semne de întrebare serioase și pentru alte state. De altfel, și România achiziționează rachete Naval Strike Missile de la aceeași companie norvegiană pentru apărarea zonei de coastă a Mării Negre, iar predictibilitatea livrărilor occidentale este crucială în actualul context de securitate. Mohamed Khaled a subliniat exact acest aspect legat de „fiabilitatea angajamentului internațional” al partenerilor de apărare, în special implicând țările vestice și membrele NATO.
„Ceea ce ni s-a întâmplat nu este doar o problemă de achiziții de apărare… Ci reflectă o problemă mai mare, și anume o erodare a încrederii între țări în problemele de relații internaționale”, a explicat ministrul.
E drept că guvernele își pot schimba politicile de export peste noapte, dar efectele se propagă global.
„Ceea ce a făcut Norvegia ar putea fi emulat sau făcut și de alte țări”, a concluzionat Mohamed Khaled.
Următorul pas în acest conflict diplomatic se va consuma la finalul acestei luni, când ministrul malaezian se va întâlni cu omologul său norvegian, Tore O. Sandvik, în Singapore, în timpul forumului anual de apărare Shangri-La Dialogue.
