Bucureștiul nu a cerut încă activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, deși armata română a doborât trei drone rusești pe teritoriul național. Autoritățile române au expulzat un diplomat rus, dar reacția marilor capitale occidentale rămâne extrem de rezervată în fața acestor incidente de securitate.
Amenințările Moscovei și litera tratatului
Rusia a ridicat tonul imediat.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a reacționat dur. Ea a calificat doborârea aparatelor de zbor drept „incidente regizate”. Oficialul a acuzat statul român că încearcă să mascheze „eșecul politicii de sprijinire a regimului de la Kiev”. Mai mult, Zaharova a lansat un avertisment clar, susținând că „acțiunile neprietenoase” ale României „nu vor rămâne fără răspuns”.
Dar ce presupune de fapt mecanismul la care România ar putea apela? Textul oficial stipulează clar: „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”.
Spre deosebire de celebrul Articol 5 (care obligă automat la intervenție militară armată), Articolul 4 deschide doar ușa unor consultări de urgență. Ultimul apel comun la acest mecanism s-a făcut pe 24 februarie 2022, exact în ziua invaziei din Ucraina, de către România, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia. Ulterior, în septembrie 2025, Polonia l-a invocat din nou după ce dronele rusești i-au încălcat spațiul aerian, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești peste granițele sale.
De ce lipsește cererea oficială a României
Și totuși, de ce stă Bucureștiul pe loc? Într-o analiză publicată recent de Adevarul, experții militari explică culisele acestei rețineri diplomatice.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu, fost analist în cadrul Ministerului Apărării Naționale, exclude scenariul unui conflict direct.
„Nu suntem în această situație. România nu va ajunge într-o stare de război cu Rusia, ci doar Rusia trebuie să clarifice de ce, trei zile la rând, dronele sale au zburat în spațiul nostru aerian, punând în pericol viețile și proprietățile cetățenilor români”, a declarat comandorul.
Iar lucrurile devin mult mai complicate când vine vorba de probarea intenției ofensive.
Mateiu explică detaliat mecanismul procedural: „Intenția este foarte greu de demonstrat, dar este necesară în momentul în care un stat se consideră atacat ca motiv de declarare de război sau de apelare la aliați pentru a se apăra, în cazul nostru Articolul 4. Acea intenție este greu de dovedit, dar, în situația de față, România nu este acolo. Avem doar trei cazuri de drone, iar cel mai probabil statul nostru va reacționa lși va cere în continuare Rusiei să-și asume responsabilitatea pentru această situație și, mai ales, ceea ce ne dorim: să înceteze aceste atacuri. La fel, vom merge la aliați și vom vedea cât de gravă e situația. Până la acest moment, pentru că armata și-a făcut datoria, avem doar aceste atacuri, nu și rezultatul lor negativ. Vom merge la NATO exact în măsura în care politicul din România consideră că aceste atacuri este o amenințare gravă, mai ales dacă nu încetează, pentru a cere ajutor aliaților și a avea consultări exact pentru a înțelege ce înseamnă această situație și până unde merge Rusia”.
Dezinteresul aliaților blochează decizia politică
Până la urmă, mingea este exclusiv în terenul decidenților politici.
Comandorul Mateiu subliniază pașii următori pe care statul trebuie să îi facă: „Articolul 4 este o decizie politică și trebuie cumpănită. Până în acest moment avem câteva argumente: indiferent ce a fost, am trecut testul. Aviația a doborât dronele, iar autoritățile și-au făcut datoria. Avem aceste probe și un dosar cu situația în ansamblu, de la traiectorie și până la resturi. Statul român, politicul și decidenții vor trebui să aibă o strategie care, în final, are ca obiectiv asigurarea securității țării și încetarea acestor atacuri, acesta fiind scopul imediat. Ulterior, obiectivul este nu numai încetarea acestor atacuri, ci și asumarea responsabilității de către Rusia. Iar pe viitor probabil că o să apară și un element punitiv. Aici trebuie să fim atenți, pentru că de obicei, dacă expulzezi diplomați, apare o escaladare în plan diplomatic și Rusia va expulza diplomații noștri. Dar și aceste măsuri vor fi necesare în momentul în care aceste atacuri continuă, iar Rusia nu își asumă responsabilitatea. În momentul în care Rusia nu dă dovadă de responsabilitate și nu ne lasă în pace, statul român trebuie să acționeze cu toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a pune capăt acestei situații”.
Numai că reacția partenerilor occidentali este palidă.
Claudiu Degeratu, fost șef al secției de Apărare din Delegația Permanentă a României la NATO, consideră că Bucureștiul a fost descurajat direct de atitudinea ezitantă a aliaților.
„Cred că ar trebui să-l ceară, dar din câte-mi dau seama, cred că deja România s-a consultat cu mai multe țări aliate și probabil că nu e niciun interes așa solid din partea celorlalte țări aliate să ridice problema Articolului 4. Din câte-mi dau seama, cred că România s-a consultat cu aliații pe acest scenariu și probabil că nu există un interes din partea lor. S-a văzut și din ultima luare de poziție de la NATO, mesajul nu a fost, cum să spun, iesit din comun de ieșit din comun, sau să aibă elemente care să ne sugereze că alianța ar dori să escaladeze spre Articolul 4. Probabil că noi am discutat opțiunea, dar e clar că nu există un consens pentru a se anunța întrunirea Consiliului Nord-Atlantic pentru Articolul 4”, a punctat Degeratu.
Ce înseamnă asta concret pentru cetățenii români aflați aproape de graniță? Faptul că marile puteri preferă să nu agite apele diplomatice în acest moment.
Degeratu a oferit și contextul strategic din spatele ușilor închise: „Este o posibilă explicație pentru a lăsa, eu știu, ca subiectul Ucraina să fie pe primul loc. A doua explicație: e posibil ca și administrația americană să nu fie neapărat interesată de a discuta Articolul 4, care înseamnă, probabil, și asigurarea unor măsuri sau aliații să decidă anumite măsuri. Și atunci, bineînțeles, sunt de adăugat aici și aliați europeni care chiar nu vor să escaladeze spre Articolul 4. Sigur că am avut acea reacție vocală de la Bruxelles, dar, de fapt, avem foarte puține reacții la nivel de capitale. Nu sunt multe țări care să condamne acțiunile cu drone din România față de numărul total, deci dezinteresul e vizibil”.
Șeful NATO, Mark Rutte, a vizitat recent Palatul Cotroceni pentru discuții oficiale cu conducerea statului român.
