Virusul gripei aviare, care a decimat populații de păsări sălbatice în toată Europa, pare să fi făcut un salt periculos: la vacile de lapte din Olanda. Evenimentul, considerat un posibil prim „spillover” de acest tip pe continent, pune pe jar autoritățile sanitare și ridică o întrebare directă pentru România: cât de expusă este Delta Dunării, cel mai mare filtru de păsări migratoare din regiune? Deși riscul pentru populația generală rămâne scăzut, circulația intensă a virusului crește probabilitatea unor noi surprize. Analizăm situația la zi, riscurile concrete și măsurile de pe teren.
Europa, sub presiunea H5N1
Continentul european se confruntă cu o circulație virală la niveluri ridicate, chiar dacă vârful atins la începutul iernii 2025-2026 pare să fi trecut. Cel mai recent raport al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), care acoperă perioada decembrie 2025 – februarie 2026, arată o imagine complexă. Numărul săptămânal de detectări este în scădere, dar presiunea rămâne. Speciile de păsări de apă, precum rațele și lebedele sălbatice, au fost afectate într-o măsură mult mai mare decât în anii precedenți.
Problema este că virusul nu rămâne izolat în natură. Peste 90% din detectările la păsările de curte au fost rezultatul unei introduceri primare de la păsările sălbatice. Asta înseamnă că fermele, în special cele de mici dimensiuni, din curțile oamenilor, sunt extrem de vulnerabile. Mai multe grădini zoologice de pe continent au fost, de asemenea, afectate, confirmând agresivitatea tulpinii actuale, cunoscută drept A(H5N1) clada 2.3.4.4b.
Un nou prag: virusul trece la mamifere
Marea îngrijorare a acestui sezon vine de la o nouă categorie de victime: mamiferele. Circulația virală intensă la păsări a dus la o creștere, deși mică, a numărului de cazuri la mamifere sălbatice. Însă evenimentul care a declanșat toate alarmele s-a petrecut în Olanda, unde a fost semnalat primul potențial caz de transmitere de la păsări sălbatice la bovine de lapte. Acest precedent european vine după ce, în 2024, focare similare la vaci de lapte au fost confirmate în Statele Unite, unde au fost infectați și câțiva lucrători agricoli care au avut contact direct cu animalele bolnave.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază că virusurile gripale de tip A, cum este cel aviar, sunt singurele cunoscute cu potențial de a provoca pandemii globale. O pandemie poate izbucni atunci când un astfel de virus, pentru care oamenii nu au imunitate, dobândește capacitatea de a se transmite susținut de la om la om. Deocamdată, acest prag nu a fost atins.
Riscul pentru om: între rar și fatal
Autoritățile europene transmit un mesaj de calm ponderat. Riscul pentru publicul larg din Uniunea Europeană este considerat scăzut. Situația se schimbă pentru persoanele expuse profesional, cum ar fi veterinarii, lucrătorii din ferme avicole sau ornitologii, pentru care riscul este evaluat ca fiind scăzut spre moderat. Până acum, conform datelor ECDC, nu a fost documentat niciun caz de transmitere de la om la om pe continent.
La nivel global, între finalul lunii noiembrie 2025 și sfârșitul lui februarie 2026, au fost raportate 10 cazuri de infecție umană, niciunul fatal. Un caz cu A(H5N1) a fost în Cambodgia, iar alte nouă cazuri cu tulpini diferite (A(H9N2) și A(H10N3)) au fost în China. Majoritatea pacienților au recunoscut că au fost expuși la păsări de curte sau la un mediu contaminat.
OMS avertizează însă că, deși rare, infecțiile umane cu virusuri aviare pot fi severe. Istoricul arată că rata de fatalitate raportată pentru infecțiile umane cu virusuri A(H5) a fost semnificativ mai mare decât cea a gripei sezoniere. Simptomele pot varia de la manifestări ușoare, asemănătoare gripei, sau conjunctivită, până la boli respiratorii acute severe și deces.
România și pulsul Deltei
Niciunul dintre rapoartele oficiale nu menționează focare active în România la această dată. Dar geografia ne plasează direct în calea pericolului. Delta Dunării este unul dintre cele mai importante noduri de pe rutele de migrație ale păsărilor acvatice, exact speciile cele mai afectate în acest sezon, conform ECDC. Milioane de păsări tranzitează sau iernează aici, transformând zona într-un potențial focar de infecție și un punct de intrare a virusului în țară.
autoritățile veterinare și de mediu din zona Deltei sunt în alertă maximă. Măsurile se concentrează pe supravegherea activă a păsărilor sălbatice, în special prin monitorizarea oricăror semne de boală sau mortalitate neobișnuită. Pentru fermele comerciale și gospodăriile din localitățile riverane, regulile de biosecuritate sunt esențiale: păsările de curte trebuie ținute în adăposturi închise pentru a preveni orice contact cu păsările sălbatice sau cu dejecțiile acestora. Controlul accesului în ferme și dezinfectarea constantă sunt obligatorii.
Cum te protejezi? Reguli simple, dar esențiale
Protecția individuală se bazează pe câteva reguli de bun simț, reiterate de Organizația Mondială a Sănătății. Prima și cea mai importantă este evitarea strictă a contactului cu animale bolnave sau moarte, în special păsări sălbatice. Dacă găsiți o pasăre moartă, nu o atingeți. Anunțați autoritățile veterinare locale sau primăria.
Igiena mâinilor este crucială. Spălarea frecventă și temeinică cu apă și săpun, mai ales după contactul cu animale sau mediul lor, reduce semnificativ riscul. O veste bună este legată de siguranța alimentară: nu există dovezi care să sugereze că virusul se poate transmite la om prin consumul de carne de pasăre sau ouă preparate termic corespunzător. Gătirea la temperaturi adecvate distruge virusul.
Deși viitoare pandemii de gripă sunt inevitabile, este imposibil de prezis când, unde și cu ce virus vor apărea. Până atunci, supravegherea atentă a virusurilor la animale, investigarea fiecărui caz uman și planificarea pentru situații de criză rămân singurele arme eficiente. Vigilena este cuvântul de ordine.
