România, în recesiune tehnică: PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Reacția Finanțelor

Replica a venit imediat. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o altă perspectivă, preluată de Știrile ProTV. El spune că, dincolo de statistici, economia reală nu se prăbușește. Doar trece printr-o ajustare. O ajustare necesară, care nu anulează creșterea pe întregul an.

„Recesiune tehnică” versus „criză reală”. Ce spune ministrul?

Alexandru Nazare trage o linie clară între cifre și viața de zi cu zi. El insistă că „recesiune tehnică” e doar un termen contabil. Unul care stârnește alarme nejustificate. „Definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei,” a declarat ministrul.

O criză reală, spune el, arată cu totul altfel. Vorbim de o „deteriorare generalizată”. Șomaj care explodează. Producție industrială în picaj. Investiții prăbușite. Nazare e ferm: datele de acum nu arată acest tablou sumbru. „Economia încetineşte, dar nu se contractă,” a adăugat el. Mesajul său pentru public? Echilibru, nu panică.

De la „stimulare artificială” la „corecții necesare”

Dar de unde vine încetinirea? Ministrul Finanțelor arată cu degetul spre trecut. Spre anii cu „derapaje bugetare”. Spre o „stimulare artificială” a economiei. Creșterea bazată pe consum și datorii pur și simplu nu mai putea continua.

Măsurile de ajustare din ultimul an? Inevitabile, în viziunea sa. Un preț care trebuia plătit. „Am traversat cu toţii un an de corecţii necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi,” a explicat Nazare. El susține că așa s-au stabilizat finanțele publice și s-au salvat fondurile europene.

Punctele tari ale economiei: Investiții record și exporturi în creștere

Chiar și cu această frână trasă, ministrul aduce pe masă alți indicatori. Indicatori care arată o fundație solidă. Pe tot anul 2025, economia a crescut cu 0,6%. Iar FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană văd o creștere de cel puțin 1% pentru 2026.

Nazare a punctat câteva elemente care îi susțin optimismul:

• Investițiile publice au atins un record istoric de peste 138 de miliarde de lei în 2025.
• Exporturile au crescut cu 4,2% în 2025, depășind dinamica importurilor (2,6%).
• Șomajul se menține la un nivel redus, de aproximativ 6%, fără îngrijorări serioase pe piața muncii.
• Depozitele populației în bănci sunt în creștere, un semn de stabilitate și prudență.

Care este adevăratul risc pentru România?

Ministrul pune punctul pe i. Pericolul real nu e eticheta asta statistică. E altul. „Adevăratul risc pentru România nu este o recesiune tehnică temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală,” avertizează Nazare. Orice pas greșit în disciplina bugetară ar spulbera încrederea investitorilor și ar forța o ajustare mult mai brutală, dictată de piețe.

Mesajul său final? Calm și pragmatism. „După 35 de ani de tranziţie, instabilitate şi şocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete.” Iar faptele, insistă el, arată o economie care se așază pe baze mai sănătoase. Chiar dacă, temporar, a luat piciorul de pe accelerație.

Sursa: Știrile ProTV