Vești proaste pentru economia României. Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat oficial joi că țara a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică în 2025. În același timp, prognozele privind inflația se înrăutățesc, iar așteptările pentru o reducere a dobânzii-cheie sunt amânate.
Nivelul inflației anuale a depășit deja estimările experților. Potrivit Știrile ProTV, care citează o analiză Erste Group, valoarea este peste mediana sondajului Bloomberg, de 9,4%, și peste estimarea proprie a grupului, de 9,3%. Principala cauză a erorii de prognoză vine din prețurile la gaze naturale, care au scăzut doar marginal, mult sub reducerea de 4% anticipată pe baza facturilor emise. Inflația de bază a rămas stabilă în ianuarie, la 8,5% de la an la an.
Prognoze pesimiste. Inflația pentru 2026, majorată la 4,4%
Analiștii și-au revizuit în creștere estimările pentru anii următori. Prognoza privind inflația pentru finalul anului 2026 a fost majorată la 4,4% de la an la an, față de 3,7% cât era anterior. Această ajustare reflectă o perspectivă externă actualizată și evoluțiile recente ale prețurilor internaționale la mărfuri.
Pentru finalul anului 2027, se estimează o inflație de 4,5%, scenariul de bază incluzând și impactul ETS2, care adaugă aproximativ 0,8-0,9 puncte procentuale. Riscurile de creștere din partea prețurilor reglementate la gaze par limitate, în contextul discuțiilor privind extinderea plafonării până în 2027. Totuși, dacă plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază expiră la finalul lunii martie, ar putea apărea noi presiuni inflaționiste.
Când ar putea scădea dobânda cheie? Prima tăiere, amânată pentru mai 2026
Banca Națională a României ar putea amâna startul ciclului de relaxare monetară. Prima reducere a ratei dobânzii este acum anticipată abia în mai 2026. Decizia este influențată de natura creșterii inflației, determinată în mare parte de factori de ofertă și de măsuri fiscale.
Din acel moment, este prevăzută o relaxare cumulată de 125 de puncte de bază până la finalul anului, ceea ce ar aduce rata de politică monetară la 5,25%. Scăderea salariilor reale, slăbirea pieței muncii și încrederea consumatorilor sub nivelurile din primul lockdown Covid susțin începerea relaxării în mai. BNR ar putea adopta o abordare mai orientată spre viitor, acționând înainte de scăderea accentuată a inflației anuale, așteptată în iulie-august.
Ce s-a scumpit cel mai mult în ianuarie
La nivel lunar, prețurile de consum au crescut cu 0,86% în ianuarie. Prețurile alimentelor au avansat cu 0,91% față de luna precedentă, în principal din cauza scumpirii legumelor și fructelor. Produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,51%, pe fondul majorării prețurilor la combustibili și tutun, ca urmare a creșterii accizelor.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la servicii, unde prețurile au urcat cu 1,56%. Majorarea a fost determinată în special de serviciile de apă, canalizare și salubritate.
Bursa reacționează negativ la veștile economice
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis ședința de vineri în scădere pe toți indicii. După 40 de minute de la debutul tranzacțiilor, rulajul se cifra la 21,04 milioane de lei (4,13 milioane de euro). Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,89%.
Și alți indici erau pe roșu: BET-Plus consemna o scădere de 0,85%, indicele blue-chip extins BET-XT a pierdut 0,93%, iar BET-FI al SIF-urilor s-a depreciat cu 1,08%. În acest context, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor le înregistrau Chimcomplex Borzeşti (+1,95%) și Infinity Capital Investments (+0,48%). La polul opus, în scădere erau acțiunile Condmag (-3,57%), Purcari Wineries (-3,24%) și Şantierul Naval Orşova (-2,92%).
