România se menține pe locul 45 mondial la calitatea vieții

Stabilitate locală, stagnare globală

Studiul, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, arată o tendință globală îngrijorătoare. Progresul social pare să fi înghețat, iar aproape toate regiunile lumii sunt afectate. În acest peisaj, România reușește să mențină un echilibru, cu un scor foarte apropiat de cel din 2024 (74,61).

Astfel, ne consolidăm poziția în a doua categorie a clasamentului, loc pe care l-am atins încă din 2022. Și totuși, deși stabilă, performanța noastră rămâne sub media statelor membre ale Uniunii Europene.

Plusuri la locuințe, minusuri la educație

Analiza detaliată arată o imagine cu lumini și umbre. La capitolul nevoi de bază, România a urcat pe locul 45, de la 49 în 2024. Dar cum vine asta, mai exact? Se pare că stăm bine la nutriție și îngrijiri medicale, unde am urcat pe locul 36 (de la 41), și la locuințe, unde am sărit de pe poziția 43 pe 36. Progrese notabile s-au înregistrat și la accesul la apă și salubritate, ajungând pe locul 58, față de 72 în anul precedent.

Contrastul este clar.

În schimb, la categoria bunăstare am înregistrat o ușoară scădere, coborând pe locul 63, față de 61 anterior. Provocările majore rămân în domeniile sănătate și, mai ales, educație de bază, unde România se situează pe un modest loc 86. Aici se văd clar decalajele față de state cu un PIB pe cap de locuitor similar, cum sunt Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.

Banii nu aduc automat bunăstare

E drept că, după cum arată raportul, evoluția PIB și progresul social nu sunt mereu mână în mână. Unele țări, pur și simplu, reușesc să transforme creșterea economică în bunăstare reală pentru cetățeni mult mai eficient decât altele. De exemplu, Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor comparabil, numai că progresul social al Statelor Unite (cu un scor de 81,76) rămâne cu aproape 10 puncte mai mic decât al Danemarcei (91,16). În mod similar, Letonia înregistrează un progres social similar cu SUA, deși are un PIB per capita de aproape jumătate.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, atrage atenția asupra acestei tendințe globale de slăbire a legăturii dintre economie și bunăstarea socială, accentuată după pandemie.

„Această evoluție se observă și în România, care a avut unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din UE, dar încă se confruntă cu provocări în educație, sănătate și reducerea inegalităților regionale. Pentru ca creșterea economică să se transforme în progres real pentru cetățeni, investițiile, fie ele publice sau private, trebuie să fie nu doar susținute, ci și direcționate strategic către infrastructura socială și regiunile și industriile care au cel mai mare impact”, explică Reff.

Liderii nordici și marile puteri

La nivel global, țările nordice continuă să domine clasamentul. Norvegia ocupă primul loc cu 91,73 de puncte, urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate cu scoruri de peste 90, deși ușor în scădere față de anul precedent.

Iar în rândul economiilor G7, evoluția a fost variată. Germania și Japonia conduc grupul, în timp ce SUA și-au pierdut teren în raport cu celelalte state. Marea Britanie, deși și-a revenit economic după COVID-19, a scăzut cinci poziții față de 2011, ocupând locul 18 în 2025. Dintre economiile emergente (cu populații de peste 100 de milioane), Brazilia se distinge prin performanță, în timp ce Rusia, afectată de invazia Ucrainei, a înregistrat scăderi.

Indexul de Progres Social măsoară capacitatea unui stat de a satisface nevoile fundamentale ale cetățenilor și de a le oferi oportunități reale de dezvoltare. Indexul se bazează pe trei dimensiuni: nevoi de bază (hrană, sănătate, locuințe, siguranță), bunăstare (educație, informații, sănătate, mediu) și oportunități (drepturi individuale, libertate, incluziune, educație avansată).