Unitățile de primiri urgențe din România sunt la limită, iar autoritățile caută soluții la nivel european pentru a evita un nou blocaj. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și șeful DSU, Raed Arafat, s-au întâlnit luni cu directorul general al HERA, autoritatea europeană de intervenție în caz de urgență sanitară. Discuția vine în contextul în care Guvernul a deblocat peste jumătate de miliard de euro pentru construcția de spitale noi. Ce este mai exact HERA, ce planuri are România și unde se duc banii?
Diagnosticul sistemului: presiune pe urgențe
Problema de la care pornește totul este una cronică, dar agravată de fiecare criză: supraaglomerarea camerelor de gardă. Ministrul Alexandru Rogobete a pus punctul pe i după întâlnirea cu oficialul european, recunoscând că „în sistemul nostru de sănătate există încă o presiune mare pe unităţile de primiri urgenţe”. Mulți pacienți, explică ministrul, ajung la UPU pentru afecțiuni care ar putea fi tratate în ambulatoriu. Această situație blochează resurse prețioase și afectează direct capacitatea spitalelor de a reacționa rapid la cazurile cu adevărat grave.
Logica este simplă și a fost demonstrată dramatic în pandemiile trecute. Când sistemul este deja la capacitate maximă în condiții normale, o criză sanitară îl poate doborî. Soluția, conform oficialilor români, stă în organizare, protocoale clare și un sistem medical capabil să funcționeze eficient sub presiune. Colaborarea dintre structurile de intervenție, precum DSU, și sistemul de sănătate devine esențială pentru un răspuns eficient.
„În situaţiile critice, fiecare minut contează. Terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aştepte terapia intensivă”, a subliniat Alexandru Rogobete.
Ce este HERA și cum poate ajuta
Aici intervine HERA (Health Emergency Preparedness and Response Authority). Înființată de Comisia Europeană pe 16 septembrie 2021, ca o lecție directă a pandemiei de COVID-19, HERA este un pilon central al Uniunii Europene a Sănătății. Misiunea sa principală este de a consolida capacitatea blocului comunitar de a preveni, detecta și, cel mai important, de a răspunde rapid la urgențele sanitare transfrontaliere. Practic, HERA funcționează ca un scut la nivel european.
Concret, rolul său este să asigure că, în timpul unei crize, statele membre au acces la contramăsuri medicale esențiale: medicamente, vaccinuri sau echipamente de protecție. Întâlnirea de la București dintre Rogobete, Arafat și directorul general al HERA, Florika Fink-Hooijer, a vizat exact integrarea României în acest mecanism. S-a discutat despre dezvoltarea unor modele de pregătire pentru medicina de urgență și ATI, despre schimburi de expertiză și, crucial, despre cum poate România să folosească mai bine instrumentele europene dedicate pregătirii pentru crize.
Banii pe masă: 21 de spitale noi
Strategia de la nivel înalt este dublată de investiții concrete la firul ierbii. Chiar înaintea discuțiilor despre HERA, ministrul Sănătății a anunțat o veste majoră pentru infrastructura medicală. Comisia Europeană a aprobat transferul a 522 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către Programul Sănătate 2021-2027. Banii sunt destinați finalizării a nouă spitale noi, ale căror șantiere pot continua acum în ritm accelerat.
Pe lista unităților care vor beneficia de această finanțare se numără proiecte majore precum Spitalul Județean de Urgență Oradea, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Spitalul Județean de Urgență Bacău și Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” din Pitești. Potrivit ministrului Rogobete, decizia vine „după luni de muncă tehnică și negocieri cu instituțiile europene”, iar în perioada următoare vor fi semnate noile contracte de finanțare.
Un efort fără precedent
Aceste nouă proiecte nu sunt singurele. Planul este mult mai amplu. Alte opt spitale rămân finanțate direct prin PNRR și se află deja într-un stadiu avansat de implementare. Unul dintre ele, Spitalul Județean de Urgență din Bistrița-Năsăud, este deja operațional. La acestea se adaugă trei centre pentru mari arși, aflate în pregătire, și Spitalul Regional de Urgență Craiova, unde lucrările avansează rapid.
În total, vorbim despre 21 de spitale noi pentru România, toate demarate în paralel începând cu anul 2022. „Este fără precedent în istoria postdecembristă a sistemului de sănătate”, a afirmat Alexandru Rogobete, care a fost implicat în aceste proiecte încă de când ocupa funcția de secretar de stat. El a mulțumit echipei de la Bruxelles, menționând sprijinul unor oficiali europeni precum vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Ce urmează
Planul României pare să se contureze pe două axe paralele. Pe de o parte, consolidarea infrastructurii interne prin construcția de spitale moderne, capabile să preia un flux mare de pacienți. Doar că integrarea într-un mecanism european de răspuns rapid, prin colaborarea cu HERA. Miza este ca la următoarea criză sanitară, indiferent de natura ei, sistemul medical românesc să nu mai fie prins nepregătit, iar pacienții să nu mai fie nevoiți să aștepte pentru un loc la terapie intensivă.
Surse:
