România produce masiv energie verde, dar continuă să plătească facturi uriașe. Datele din aprilie 2026 arată că țara noastră a vândut curent electric la prânz cu 50 de euro pe MWh și a fost forțată să importe seara la prețuri de cinci ori mai mari, care au urcat până la 250 de euro pe MWh.
Dezechilibrul major de pe piața de energie
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), explică direct unde greșește statul român. Problema centrală nu mai este lipsa de capacități de producție, ci absența totală a flexibilității.
„Aprilie 2026 a transmis un semnal clar României, problema nu mai este lipsa de producție, urgența nu este neapărat mai multă producție de energie regenerabilă, ci lipsa de abordare inteligentă şi de flexibilitate a sistemului energetic. În noua economie a energiei, avantajul nu aparține celor care produc cel mai mult, ci celor care pot gestiona inteligent când şi cum este utilizată energia”, a declarat expertul.
" loading="lazy" referrerpolicy="no-referrer" style="width:140px;height:100%;object-fit:cover;display:block;margin:0;padding:0;border:0;border-radius:0">
Cifrele vorbesc de la sine.
Conform calculelor, importurile din Bulgaria ne-au costat aproximativ 33,4 milioane de euro într-o singură lună. În același interval, exporturile românești către vecinii de la sud au adus abia 5 milioane de euro.
Cum fac bani vecinii bulgari pe spatele nostru
Dar cum am ajuns în situația asta absurdă?
Într-o analiză recentă publicată de Adevarul, se arată clar că diferența financiară uriașă reflectă „dezechilibrul major dintre energia ieftină exportată de România în orele de surplus şi energia scumpă reimportată în orele de vârf de consum”.
Până la urmă, matematica pieței este nemiloasă. Chisăliță arată că acest fenomen explică direct facturile pe care le plătesc românii lună de lună: „Este parte a răspunsului de ce România are prețuri mari la energie. Este parte a răspunsului că nu contează cât produci, ci când produci.”
„Iar, cel puțin deocamdată, Bulgaria pare să fi înțeles această schimbare mai rapid decât România, care a ajuns să plătească de aproape șapte ori mai mult pentru energia reimportată seara din Bulgaria decât a încasat pentru energia vândută bulgarilor la prânz”, a transmis președintele AEI.
Și ironia face ca noi să avem o capacitate mult mai mare instalată. România are aproximativ 10.100 MW în parcuri eoliene și fotovoltaice, comparativ cu doar 6.700 MW ai Bulgariei. Numai că vecinii noștri (care au investit masiv în ultimii ani) au știut să își construiască sisteme de stocare.
„România produce. Bulgaria câștigă”, a concluzionat tăios Chisăliță.
Pericolul lipsei de baterii naționale
Discrepanța tehnologică dintre cele două state este uriașă. Bulgaria a trecut deja de 2 GW putere instalată în baterii și se apropie de 8 GWh capacitate de stocare. La polul opus, România abia atinge 0,6 GW putere și puțin peste 1 GWh stocare.
„În România, raportul dintre capacităţile de stocare în baterii şi totalul capacităţilor solare şi eoliene este de aproximativ 6%. În Bulgaria, acelaşi raport ajunge la aproximativ 30%”, detaliază președintele AEI.
Fără aceste baterii de mare capacitate, prețurile se prăbușesc la prânz când soarele strălucește puternic, iar noi dăm curentul pe nimic la export. Iar seara, când românii ajung acasă și aprind becurile, sistemul național intră în deficit de flexibilitate și cumpărăm scump de la alții.
„Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică”, a avertizat oficialul.
Miza depășește granița facturilor lunare și se mută în zona de securitate națională. „Exact cum gazoductele şi rafinăriile reprezentau puterea energetică în trecut, mixul de stocare va defini influența energetică a următorului deceniu”, a explicat acesta.
„Cu alte cuvinte putem ajunge şi cu prețuri mari şi cu vulnerabilități mari”, a declarat Dumitru Chisăliță.
În prezent, raportul dintre baterii și consumul mediu orar de vârf se situează la doar 7,5% în România, în timp ce rețeaua din Bulgaria a atins deja un prag de 40%.
