Rusia bombardează tot mai des fabricile și birourile companiilor americane care operează pe teritoriul Ucrainei. Campania de atacuri a început în vara anului 2025 și s-a extins puternic în 2026, vizând giganți corporativi precum Boeing, Philip Morris sau Bunge.
Rachete peste fabricile occidentale
Totul a început în iunie 2025. Atunci, birourile companiei americane Boeing din Kiev au fost avariate serios în urma unor atacuri rusești. Două luni mai târziu, rachete de croazieră au lovit o fabrică aparținând Flex Ltd., producător de echipamente electronice cu operațiuni în vestul Ucrainei, la sute de kilometri de linia frontului.
Și lucrurile nu s-au oprit aici. În 2026 atacurile s-au înmulțit vertiginos. În decurs de doar patru săptămâni, au fost lovite obiective asociate companiilor Bunge, Philip Morris International și Mondelez International. Această escaladare coincide direct cu intensificarea raidurilor aeriene rusești asupra țintelor economice ucrainene, lovituri care au afectat și active ale unor companii europene.
Cifrele și datele de pe teren vorbesc de la sine.
Multe dintre aceste corporații listate la bursă au evitat să confirme public atacurile, pur și simplu de teama prăbușirii acțiunilor. Până la urmă, investitorii fug repede când aud de rachete. Alte firme continuă să opereze și pe piața rusă, ceea ce complică poziționarea lor publică în contextul războiului. Nici autoritățile ucrainene nu au făcut prea mult zgomot. Oficialii de la Kiev au raportat anumite incidente, însă au evitat să insiste asupra lor pentru a nu accentua percepția că Ucraina este un mediu extrem de riscant pentru investiții și afaceri.
Tăcerea de la Washington
Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, administrația americană nu a reacționat public la atacurile asupra companiilor Bunge, Mondelez și Philip Morris.
Fostul adjunct al ministrului Economiei din Ucraina, Oleksandr Romanișin, avertizează că lipsa de reacție creează o vulnerabilitate majoră pe termen lung. „Fie Statele Unite transmit un semnal clar că afacerile americane vor fi protejate, fie acceptă tacit un precedent pe care alte regimuri autoritare îl vor studia cu atenție”, a declarat oficialul ucrainean.
V-ați gândit vreodată ce impact are această tăcere asupra întregii regiuni? Când fabricile vestice de peste graniță sunt bombardate fără consecințe imediate, climatul de afaceri din toată Europa de Est (inclusiv din România) devine brusc mult mai tensionat. Un investitor străin care vede o fabrică americană lovită la câteva sute de kilometri de granița românească se va gândi de două ori înainte să mai deschidă o linie de producție de miliarde de euro în zonă.
Acuzații de standarde duble
Dar tăcerea are și alte explicații diplomatice ascunse. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișina, a declarat că Washingtonul a cerut Kievului să evite atacurile asupra unui terminal petrolier rusesc de la Marea Neagră. Motivul e simplu. Acel terminal este utilizat pentru exportul petrolului din zăcăminte kazahe în care sunt implicate direct și companii americane.
Acest contrast a alimentat acuzațiile privind aplicarea unor standarde duble de către administrația Trump în raport cu războiul din Ucraina, mai ales în contextul presiunilor repetate exercitate asupra Kievului pentru acceptarea unor condiții de încetare a conflictului considerate nefavorabile de autoritățile ucrainene.
Ce spun americanii oficial?
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Washingtonul „a îndemnat ferm ambele părți să evite atacurile asupra intereselor companiilor americane”.
Iar de la nivel înalt, răspunsurile rămân evazive. Casa Albă nu a răspuns direct întrebărilor privind atacurile asupra fabricilor menționate. Purtătoarea de cuvânt a administrației s-a limitat la a spune că președintele Donald Trump și echipa sa „depun toate eforturile pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, trupele ruse continuă zilnic campania de bombardamente asupra infrastructurii industriale din teritoriul ucrainean.
