Peste 1,2 milioane de angajați ai statului vor avea salariile calculate după o formulă complet nouă începând cu 1 ianuarie 2027. Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care plafonează sporurile și introduce un sistem de plată bazat pe coeficienți și performanță.
Formula de calcul și salariile demnitarilor
Noua grilă urmărește eliminarea discrepanțelor dintre instituții. Salariile se vor stabili prin înmulțirea unui coeficient specific fiecărei funcții cu o valoare de referință, care va fi actualizată anual prin legea bugetului.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat mecanismul: „În varianta aflată acum în lucru, valoarea de referință este de 4.100 de lei brut. Cel mai mare salariu din sistemul public ar urma să fie al Președintelui României, cu un coeficient de 8, ceea ce ar însemna aproximativ 32.800 de lei brut.”
E drept că demnitarii rămân în fruntea piramidei financiare. Un prim-ministru, alături de șefii Senatului și Camerei Deputaților, va avea un coeficient de 7,5, ajungând la 30.750 lei brut. Iar un ministru va încasa 26.650 lei brut (coeficient 6,5), în timp ce un deputat sau senator se oprește la un coeficient de 6, adică 24.600 lei brut.
Câți bani primesc profesorii, medicii și polițiștii
Dar ce înseamnă asta concret pentru grosul angajaților de la stat? Pe baza datelor furnizate de Libertatea, putem vedea exact impactul în sectoarele cheie, unde se aplică noile reguli matematice.
În justiție, un judecător de la Înalta Curte (ICCJ) cu peste 20 de ani de experiență va avea un coeficient de 5,5, generând un salariu de 22.550 lei brut. Un judecător de tribunal cu vechime similară primește un coeficient de 5,0977, ajungând la aproximativ 20.901 lei brut. Iar un procuror debutant pornește de la 11.071 lei brut, având alocat un coeficient de 2,7.
Profesorii universitari cu peste 25 de ani vechime și medicii primari vor fi la egalitate financiară. Ambele categorii primesc un coeficient de 4, rezultând 16.400 lei brut pe lună. Un profesor debutant din învățământul preuniversitar va începe cu un coeficient de 1,84, adică 7.544 lei brut. Pentru un medic rezident aflat în anul I, coeficientul este stabilit la 1,92, ceea ce aduce un salariu de 7.872 lei brut.
Polițiștii și militarii au propriile repere pe grilă. Un ofițer de poliție va încasa între 7.380 și 8.774 lei brut, calculat la un coeficient cuprins între 1,8 și 2,14.
Agenții de poliție, jandarmii și pompierii primesc un coeficient de 1,25, veniturile lor variind între 5.100 și 7.000 lei brut în funcție de funcție și grad.
Tăierea sporurilor și excepțiile de la regulă
Proiectul taie masiv din beneficiile suplimentare. Din cele 151 de sporuri existente în prezent în sistemul public, 87 dispar complet.
Printre ele se numără indemnizația de hrană, sporul pentru titlul de doctor și cel pentru condiții periculoase (toate acestea urmând să fie eliminate la intrarea în vigoare a legii). Și, pentru a ține costurile sub control, totalul sporurilor rămase este plafonat la maximum 20% din salariul de bază.
Apare însă un mecanism nou pentru bugetari. Guvernul introduce un premiu lunar de performanță, acordat în limita a 4% din cheltuielile cu salariile de bază la nivel de instituție. Proiectul de lege prevede clar: „Premiile de performanță vor fi acordate angajaților cu rezultate deosebite, iar valoarea acestora nu va depăși 20% din salariul de bază individual”.
Până la urmă, anumite instituții scapă de aceste grile stricte. Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei, fiind instituții autofinanțate, sunt exceptate de la noile reguli de salarizare.
Angajații cărora salariile le vor scădea după aplicarea noii legi vor primi o diferență salarială tranzitorie. Această sumă compensatorie va fi acordată lunar, până la data de 31 decembrie 2031.
