Schimbări în Startup Nation

În cadrul conferinței organizate de către Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), pe tema „Surse de finanțare pentru tineri antreprenori în 2022”, experţii invitați au discutat și tema cofinanțării proiectelor din Startup Nation de către aplicanți.

Astfel, această măsură este văzută ca fiind una importantă, pentru că implicarea financiară a antreprenorilor în startup i-ar motiva să nu mai renunțe la proiect.

Aşadar, în cadrul conferinței un subiect central a fost și introducerea în grila de punctaj pentru ediția a treia din Startup Nation și cofinanțarea proiectului de către aplicant. Este vorba despre un aport de 10-15% care ar trebui să motiveze antreprenorii să nu mai renunțe la afacerile lor sau să nu și le mai vândă pe OLX, potrivit spuselor lui Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor.

„Sunt de acord că un tânăr antreprenor debutant să nu aibă bani, dar nimeni nu te obligă să îi aduci ca aport financiar la începutul programului, poți să îi generezi din cifra de afaceri. Și acolo arăți că efectiv ai o afacere care împinge lucrurile înainte. Sau dacă se va decide că nu se ține cont de această cofinanțare, mi-aș dori să existe o obligativitate în cadrul programului ca pe un orizont de timp după ce iei acei bani să realizezi o cifră de afaceri minimă: ai primit 50.000 euro atunci în anul următor să realizezi o valoare adăugată, poate chiar jumătate. Și aici trebuie găsite soluții, vii cu propuneri pe masă pentru a eficientiza afacerile”, precizează Florin Jianu.

Speculații cu angajații din startup-uri

Acesta a pus accent și pe faptul că în edițiile trecute grila de punctaj oferea avantaje celor care angajau mai mulți oameni, fapt ce a dus la o speculație. Angajații au fost mutați de pe o firmă veche pe cea nouă, acțiune în detrimentul afacerilor respective, și nu au fost generate, în realitate, locuri de muncă noi.

Astfel că, o soluție pentru această problemă ar fi introducerea unei obligativității de a angaja persoane cu care nu ai avut contracte de muncă în ultimele 6-12 luni. O altă problemă importantă a fost și renunțarea la afaceri și vânzarea lor după finanțare.

„S-a mai constatat o chestiune la care nu ne-am gândit când am creat acest program: faptul că se vindeau afaceri pe OLX. Acum prin noul program ar trebui ca obligativitatea pe perioada de implementare plus cei 2 ani de zile, cum este pe fonduri europene, în care să nu înstrăinezi mai mult de 49% din acțiunile tale. Eu sunt adeptul unei abordări prin care înveți din lecțiile trecutului. Nu există program perfect, ci program perfectibil. Revin la chestiunea principală, pe programul Start statul îți dădea 10.000 euro, veneai cu 10.000 euro, era 50 – 50. În Startup Nation s-au dat 40.000 de euro și nu veneai cu niciun fel de cofinanţare.

De asemenea, pe programul Start și SRL-D s-au creat 38.000 de companii care sunt bine mersi și funcționează, pentru că antreprenorii au riscat. Când aduci și tu un aport abordarea este diferită”, afirmă Florin Jianu.

Cofinanțarea intră la grija de punctaj Startup Nation?

Desigur că aceeași opinie este împărtășită și de către Camelia Taină, Directorul General al Direcției Antreprenoriat și Programe de Finanțare din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. Aceasta a anunțat că se lucrează în prezent la aplicația informatică și că Startup Nation va fi lansat pe platforma granturi.imm.gov.ro, probabil în lunile aprilie – mai.

„Ne dorim ca în grila de punctaj să implicăm și o parte de cofinanțare, nu în procente foarte mari, maxim 15%, pentru a responsabiliza mediul de afaceri.”, spune Camelia Taină.

Totodată, Oana Bâra, coordonatorul de programe de finanțare de la BCR, a pus accentul pe faptul că atunci când o bancă evaluează un credit, ia în calcul mai mulți factori, iar cofinanțarea ar putea fi unul benefic pentru clienți:

„O bancă în momentul în care ia decizia să crediteze sau nu analizează mai mulți factori. În momentul în care ai în față un proiect în care există acea cofinanțare, acea participare a antreprenorului, banca privește cu alți ochi proiectul. Și riscul trebuie să fie împărțit: banca și clientul, trebuie să existe această reciprocitate, să nu fie o singură entitate care își asumă riscul”.

Sursă: Inquam Photos / Octav Ganea

Această problemă a fost abordată în mod indirect și de către Ministrul Agriculturi Adrian Ionuț Chesnoiu. Acesta a scos în evidență că fermierii din România au avut la dispoziție la programarea trecută 600 milioane de euro, numai că dintre cei instalați, circa 70% dintre ei fie și-au abandonat afacerile fie și-au schimbat direcția.

„Lucrul acesta nu este ok deoarece au avut suma de 40.000 euro pentru a începe o afacere în agricultură”, spune ministrul.

În acest an nu vor exista noi linii de finanțare în agricultură din partea ministerului deoarece încă sunt în curs de implementare programele din perioada de tranziție 2021-2022, dar pe viitor se ia în calcul un buget de 450 milioane euro.

Sursa: capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata