Școli de elită: 1 elev alb din 3.000. India și China domină cursa

Andrei Ionescu
| 96 citiri
școli Marea Britanie
Foto: Pexels

O cursă globală pentru un loc la școală. Pare un film, dar e realitatea cruntă din Marea Britanie. Aici, școli de elită care odinioară erau o rampă de lansare pentru copiii locali au ajuns în punctul în care un singur elev britanic alb mai prinde loc într-o clasă întreagă.

Investigația Dailymail a scos la iveală cum sistemul „grammar schools” s-a transformat într-o competiție acerbă, fără frontiere. Miza? E uriașă. Familii din toată țara, dar și din China sau Italia, aplică pentru un singur loc, gata să se mute instant dacă cel mic e admis, în timp ce copiii localnicilor fără resurse rămân pe dinafară.

30 de candidați pe un loc. Cursa a devenit globală

Competiția a explodat. Unele școli de elită au acum și 30 de cereri pentru fiecare loc disponibil. Cifrele sunt brutale. O școală din nordul Londrei: aproape 3.000 de aplicații pentru 104 locuri. Rezultatul pentru anul școlar 2024-2025? Un singur copil britanic alb acceptat.

Alta, din aceeași zonă, a primit 3.300 de cereri pentru 192 de locuri și a admis doar doi elevi britanici albi.

Surprinzător sau nu, lupta nu se mai dă doar la nivel național. Școala Sir Thomas Rich’s din Gloucester a primit în 2024 o aplicație din Shanghai. O alta, Stroud High School, a avut un candidat tot din China. În 2019, un copil din Italia a aplicat la Ripon Grammar School din North Yorkshire. Sistemul, gândit inițial să sprijine mobilitatea socială locală, s-a transformat într-o veritabilă piață internațională a educației de top.

Secretul succesului? Meditații de la 6 ani

Cum s-a ajuns aici? Experții arată cu degetul spre un factor cheie: pregătirea intensivă. Anumite culturi, spun ei, sunt mult mai deschise la meditații încă de la vârste fragede, ceea ce le oferă un avantaj zdrobitor la examenul de admitere „11 Plus”. În unele zone, meditațiile încep la șase sau șapte ani.

Așa se explică de ce multe școli de elită sunt acum dominate de elevi britanici de origine indiană. Ei aplică din toată țara și se relochează dacă obțin un loc. Lee Elliot Major, profesor de mobilitate socială la Universitatea Exeter, a sintetizat perfect situația pentru The Times: „Când familii călătoresc sute de kilometri… pentru a da un test de admitere, e un semn că un sistem conceput inițial pentru a servi talentul academic local funcționează acum ca o cursă națională și globală pentru oportunități de elită.”

Verdictul său e tranșant. „Nu mai este doar un test al potențialului academic, ci un test al celor care pot dedica resurse semnificative pentru pregătire.”

Cine sunt marii perdanți? „Copiii albi din familii sărace sunt lăsați în urmă”

Datele confirmă o schimbare demografică accelerată. La 20 din 22 de școli care au furnizat date comparabile, numărul elevilor britanici albi a scăzut între 2019 și 2024. În același timp, numărul celor de origine indiană a crescut la 14 din 20 de școli.

Cazurile concrete vorbesc de la sine. La Queen Elizabeth’s din Barnet, numărul elevilor britanici albi din clasa a 7-a a scăzut de la nouă la doi, în timp ce numărul celor de origine indiană a urcat de la 103 la 120. La școala de fete Henrietta Barnett, a fost admis un singur elev britanic alb în 2024. Alături de 62 de fete de origine indiană. „Copiii albi din medii mai sărace sunt pur și simplu lăsați în urmă”, avertizează profesorul Peter Edwards de la Oxford. „Soarta băieților albi din clasa muncitoare, cel mai mare grup de tineri defavorizați din această țară, a fost întotdeauna cea mai puțin la modă.”

Ce spun directorii: „Codul admiterii ne obligă”

Conducerile școlilor aruncă vina pe sistem. Mark Fenton, directorul executiv al Asociației Directorilor de Grammar School, susține că legislația îi obligă să evalueze toți candidații, indiferent de unde locuiesc. „Liderii școlilor de tip grammar ar dori să vadă acest sistem reformat”, a spus el.

Fenton adaugă că peste 90% dintre aceste școli prioritizează copiii din medii defavorizate, un procent mult mai mare decât în școlile de masă. Realitatea din teren e însă mixtă. Din 27 de școli care au oferit date, 14 au admis mai puțin de zece elevi care beneficiau de mese gratuite. O reformă pare inevitabilă. Până atunci, cursa pentru un loc la o școală de top rămâne mai aprigă ca niciodată.