Românii stabiliți în străinătate au parte de modificări majore în modul în care interacționează cu statul. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni, 4 mai 2026, o serie de măsuri ferme menite să oprească birocrația care bloca accesul cetățenilor la serviciile consulare. Aceasta a subliniat că lipsa de implicare a funcționarilor a devenit inacceptabilă și a impus restructurări imediate acolo unde problemele au persistat.
Haosul programărilor și firmele care cereau bani
Până de curând, obținerea unui simplu act se transforma într-un calvar pentru mulți expați. Problemele semnalate constant de românii din Germania au inclus lipsa cronică a programărilor disponibile la ghișee. Mai grav a fost faptul că apăruseră firme intermediare care ajunseseră să perceapă taxe pentru servicii consulare care, în mod normal, sunt gratuite.
Numai că lucrurile nu se opreau aici.
„Foarte mulți români nu primeau răspuns la mail-uri, petiții sau cereri și nu știau când se pot baza pe statul român”, a explicat ministrul.
Situația ajunsese pur și simplu insuportabilă.
Schimbări la vârful consulatelor din Bonn și Hamburg
Iar reacția autorităților de la București a venit pana la urma vizând direct conducerea reprezentanțelor diplomatice. Așa cum arată datele dintr-un raport publicat luni de Adevarul, consulul general de la Bonn a fost schimbat încă de anul trecut în urma numeroaselor sesizări primite de la cetățeni. În prezent, o nouă echipă lucrează pentru a remedia disfuncționalitățile existente.
Dar Ministerul Afacerilor Externe a mers mai departe cu reorganizarea. Pe fondul acestor probleme a fost numit un nou consul general la Bonn, un diplomat cu 15 ani de experiență în spate. Funcția este ocupată oficial din data de 26 martie 2026 de către Florina-Alexandra Subescu. Pe lângă această numire, o echipă specială de intervenție a fost trimisă direct de la centrala MAE pentru a debloca activitatea.
E drept că rezultatele au început să se vadă imediat la programul de lucru cu publicul (care reprezenta principala sursă de nemulțumire). Acesta a fost extins masiv, trecând de la doar șase ore pe săptămână la șase ore zilnic.
V-ați gândit vreodată cum e să ai o instituție înființată doar pe hârtie? Exact asta s-a întâmplat în cazul Consulatului de la Hamburg. Deși structura a fost creată oficial, aceasta nu a devenit niciodată operațională. Răspunsul ministrului a fost rechemarea consulului responsabil de acest proiect, subliniind clar că astfel de întârzieri nu mai sunt tolerate.
Banii din vizele de muncă aduc milioane de euro
Modernizarea acestui sistem greoi a devenit o obligație clară față de diaspora.
„Viteza administrației trebuie să fie egală cu nevoile oamenilor, nu mai mică”, a afirmat Țoiu.
Dincolo de problemele locale din Germania, imaginea de ansamblu la nivelul ministerului arată un volum imens de muncă. Statul român oferă anual peste 900.000 de servicii consulare pentru cetățenii săi. Și totuși, o noutate absolută o reprezintă componenta financiară.
Pentru prima dată după mulți ani, sistemul a reușit să atragă fonduri direct din surse private. Mai exact, vorbim despre taxele plătite de cetățenii străini care solicită vize de muncă pentru a veni în România. Banii adunați din aceste taxe este o sumă serioasă la buget. Pentru anul 2026, fondurile atrase pe această cale sunt estimate la 4 milioane de euro. Conform proiecțiilor oficiale, încasările urmează să crească accelerat, ajungând la aproximativ 10 milioane de euro pe parcursul anului 2027.
