Șase din zece copii din România văd hărțuire online. Aproape jumătate au fost contactați de necunoscuți pe internet. Nu sunt doar cifre. Este realitatea dură a unei generații care crește într-un mediu digital tot mai periculos, lăsată adesea fără plasă de siguranță, conform HotNews.
Datele șocante vin dintr-un sondaj realizat de Salvați Copiii România. Acesta arată o expunere constantă a minorilor la riscuri serioase, de la conținut nepotrivit la provocări virale periculoase. Studiul, publicat de Ziua Siguranței pe Internet, a aprins o dezbatere națională. Întrebarea e simplă. Interzicem sau educăm?
Internetul, un Vest Sălbatic pentru copii: hărțuire, străini și reclame la pariuri
Realitatea digitală a copiilor cu vârste între 12 și 17 ani este orice, numai un spațiu sigur nu. Potrivit cercetării, utilizarea rețelelor sociale este aproape universală. Peste o treime dintre minori au profiluri publice, deschise oricui. Un teren fertil pentru pericole.
Aproape jumătate dintre tineri recunosc că au fost contactați online de persoane necunoscute. Surprinzător sau nu, pentru circa 30% dintre aceștia, interacțiunea a devenit deranjantă. I-a pus în situații inconfortabile. Pe lângă contactul direct, copiii sunt bombardați cu materiale problematice. Aproape 68% au văzut conținut nepotrivit sau înfricoșător, în timp ce trei sferturi se lovesc constant de reclame la pariuri și jocuri de noroc. Publicitatea la alcool sau nicotină ajunge, la rândul ei, la majoritatea lor, în special la adolescenții mai mari.
Provocări periculoase și tăcerea care ucide: De ce nu cer ajutor?
Fenomenul „challenge-urilor” periculoase, virale pe platforme ca TikTok, este vizibil pentru 60% dintre copii. O parte dintre ei chiar recunosc că participă la astfel de trenduri riscante. Totul se petrece sub un văl al tăcerii. Un sfert dintre respondenți (24%) spun că își ascund activitatea online față de părinți. Un comportament mai des întâlnit la băieți și la tinerii de peste 15 ani.
Controlul parental pare o glumă. Două treimi dintre copii nu au limite de timp petrecut online. Aproape 80% au acces nelimitat la orice site. Când dau peste un conținut care îi sperie, majoritatea aleg să îl ignore.
Doar 5% cer ajutorul unui adult.
Această cifră arată o ruptură gravă în comunicare. O neîncredere profundă în capacitatea adulților de a oferi sprijin real. În paralel, linia de raportare esc_Abuz, operată de Salvați Copiii, a înregistrat peste 97.000 de materiale de abuz sau exploatare sexuală a copiilor. O dovadă cruntă a gravității situației.
„O copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează”
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, trage un semnal de alarmă puternic. Pericolul se normalizează. „Când șase din zece copii ajung să creadă că hărțuirea online face parte din viața lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează”, a declarat aceasta. Alexandrescu subliniază că minorii se simt singuri și neprotejați. Au nevoie de implicarea reală a adulților, instituțiilor și platformelor online.
Organizația propune și măsuri concrete. Se cere interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani. Apoi, acces condiționat, cu acordul explicit al părinților, pentru cei între 13 și 15 ani. Salvați Copiii solicită și sancțiuni pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără o verificare riguroasă a vârstei, plus introducerea educației digitale în școli.
Interdicție sau educație? Marea dezbatere a oficialilor
Propunerile au stârnit reacții diverse. Consilierul prezidențial pe educație, Sorin Costreie, este de acord că accesul trebuie reglementat prin vârstă. El avertizează însă că măsura nu este suficientă fără educație. De cealaltă parte, șeful DSU, Raed Arafat, consideră că „am ajuns la ceasul al 12-lea” și cere măsuri legislative urgente. Gata.
O perspectivă diferită vine de la ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Acesta se declară împotriva interdicțiilor totale, argumentând că „nu rezolvă problema de fond”. El crede că o astfel de măsură ar putea împinge copiii să folosească platformele pe ascuns, „fără niciun fel de îndrumare sau protecție”. Dezbaterea rămâne deschisă. Între timp, copiii navighează singuri prin apele tulburi ale internetului.
