Sticlele de băuturi din plastic de unică folosință trebuie să conțină minimum 30% plastic reciclat din 2030

Obligațiile revin, după caz, producătorilor, importatorilor, magazinelor și firmelor care umplu ambalajele. Cumpărătorul nu este obligat să își cumpere un recipient reutilizabil, iar regula generală ca ambalajele puse pe piață să poată fi reciclate se aplică deja din 12 august 2026.

Ce se schimbă pentru sticlele de băuturi

Din 2030, sticlele de băuturi din plastic de unică folosință trebuie să conțină cel puțin 30% plastic reciclat. Regulamentul stabilește procente diferite pentru alte ambalaje din plastic, în funcție de folosirea lor:

Producătorul trebuie să asigure conformitatea ambalajului și actele care o dovedesc. Importatorul are obligații asemănătoare, iar distribuitorul trebuie să verifice ambalajul înainte de a-l pune la dispoziția cumpărătorilor.

Tot din 2030, magazinele și ceilalți vânzători care oferă băuturi consumatorilor trebuie să asigure o parte dintre acestea în ambalaje reutilizabile. Ținta de 10% nu cuprinde laptele și produsele lactate, băuturile foarte perisabile, anumite produse din vin, băuturile fermentate din fructe sau legume și unele băuturi spirtoase. Firmele care folosesc ambalaje reutilizabile trebuie să participe la sisteme prin care acestea sunt refolosite.

Cine trebuie să reducă spațiul gol din colete

De la 1 ianuarie 2030, firma care umple un ambalaj de transport, un colet pentru vânzarea online sau un ambalaj care grupează produse trebuie să lase cel mult 50% spațiu gol în el. Limita nu privește orice sticlă sau cutie cumpărată de un om și nu îi cere cumpărătorului să măsoare ambalajul. Regulamentul (UE) 2025/40 aplică această limită de 50% operatorilor economici care umplu ambalaje grupate, de transport sau de comerț electronic, nu cumpărătorilor.

Producătorii și importatorii trebuie, de asemenea, să reducă greutatea și volumul ambalajelor la cât este necesar. Pereții dubli, fundurile false și straturile fără rost nu vor putea fi folosite doar pentru a face conținutul să pară mai mare.

Pentru ca un ambalaj să poată fi pus pe piață, regulamentul prevede și clase de reciclabilitate, de la A la C, începând cu 1 ianuarie 2030. Termenul poate fi împins cu până la 24 de luni după adoptarea actelor europene care stabilesc cum se face evaluarea. Din 2035 se adaugă cerința ca ambalajele să poată fi reciclate la scară largă, iar din 2038 vor fi acceptate, cu derogările prevăzute de regulament, numai clasele A și B.

Ce ambalaje de unică folosință vor fi restricționate

De la 1 ianuarie 2030, regulamentul restricționează ambalajele din plastic folosite doar pentru a grupa produse, cu excepția celor necesare manipulării, și ambalajele din plastic pentru fructe și legume proaspete, neprocesate, în cantități sub 1,5 kilograme. Pentru fructe și legume, statele pot admite excepții când ambalajul este necesar, de pildă, împotriva pierderii apei, a microbilor, a loviturilor ori a oxidării sau pentru separarea produselor ecologice, în condițiile din regulament. Potrivit Regulamentului (UE) 2025/40, pentru fructele și legumele proaspete neprocesate sub 1,5 kg, necesitatea trebuie demonstrată pentru pierderea de apă, riscurile microbiologice, șocurile fizice, oxidare sau separarea produselor ecologice, fără costuri disproporționate.

În restaurante și cafenele, restricția privește ambalajele din plastic pentru alimentele și băuturile consumate în spațiul localului, inclusiv afară. Sunt exceptate unitățile fără acces la apă potabilă. Sunt vizate și porțiile individuale din plastic pentru condimente și produse asemănătoare, dar nu cele pentru mâncare la pachet gata de consum sau cele necesare din motive medicale de igienă și siguranță.

Lista cuprinde și ambalajele hoteliere de unică folosință pregătite pentru o singură rezervare, precum și pungile de transport din plastic cu grosimea sub 15 micrometri. Aceste pungi rămân permise când sunt necesare pentru igienă sau pentru alimente vrac, dacă ajută la prevenirea risipei. Regulamentul (UE) 2025/40 definește pungile de transport din plastic foarte ușoare prin grosimea peretelui sub 15 micrometri; excepțiile privesc pungile necesare din motive de igienă sau folosite pentru alimente vrac când previn risipa alimentară. Regulamentul nu impune, prin aceste restricții, ca orice local să primească recipientul adus de client; el conține separat prevederi pentru stații de reumplere în magazinele cu spațiu de vânzare de peste 400 de metri pătrați.

Ce reguli există deja în România

Legea nr. 249/2015 atribuie deja răspunderea pentru ambalaje firmelor care pun pe piață produse ambalate, adaugă ambalaje peste acestea, introduc ambalaje folosite la vânzare sau le dau spre închiriere. Magazinele medii și mari trebuie să le permită cumpărătorilor să lase fără plată ambalajele produselor cumpărate. Legea nr. 249/2015 păstrează în România răspunderea extinsă a operatorilor care introduc pe piață produse ambalate, supraambalează produse, introduc ambalaje de desfacere sau închiriază ambalaje profesional.

Legea românească are și ținte privind deșeurile de ambalaje: minimum 55% reciclare și minimum 60% valorificare sau incinerare cu recuperare de energie, raportate la greutatea materialelor de ambalaj; pentru plastic, ținta de reciclare indicată este de 22,5%. Aceste procente măsoară gestionarea deșeurilor, nu cantitatea de plastic reciclat care trebuie introdusă într-o sticlă nouă.

Sistemul de garanție-returnare este obligatoriu în România pentru producători și comercianți din 30 noiembrie 2023, iar garanția se restituie integral la returnarea ambalajului inclus în sistem. Până la 12 februarie 2027, Comisia Europeană trebuie să publice îndrumări privind băuturile exceptate de la ținta de reutilizare, iar statele membre trebuie să stabilească sancțiunile pentru încălcarea regulamentului.