O prăpastie imensă. Asta arată cifrele despre încrederea românilor în instituțiile statului. Nu e o părere, e o realitate dură, care confirmă o neîncredere cronică. Pe o parte, Biserica și Armata, singurele în care oamenii mai cred. Pe cealaltă, instituții alese, ca Parlamentul, care par să fi pierdut orice legătură cu societatea, conform News.
Datele vin din cel mai nou barometru Informat.ro – INSCOP Research, făcut la mijlocul lui ianuarie 2026. Contrastul e brutal. Biserica stă la un confortabil 63,9%. Parlamentul? Abia se târăște la 11,9%, ultimul loc. O diferență de peste 50 de puncte. Spune tot, nu?
Biserica și Armata, pilonii de rezistență. Poliția, surpriza din top
Nu e nimic nou sub soare. De ani de zile, Biserica și Armata domină topul încrederii. Armata stă bine pe locul doi, chiar dacă a scăzut puțin, de la 63% la 61,8% față de iulie 2025. Marea campioană e Biserica. A sărit de la 57,7% la un masiv 63,9%, cimentându-și astfel prima poziție.
Apare și o surpriză. Poliția. Încrederea în polițiști a făcut un salt serios, ajungând la 50% de la 43,2% în vara trecută. De fapt, în ultimele șase luni, doar Poliția și Biserica au reușit să mai câștige ceva la capitolul imagine.
De la Președinție la Guvern, cădere pe linie. Parlamentul, la pământ
Și acum, partea dureroasă: politica. Aici e cădere liberă. Președinția, deși pe locul patru, a pierdut masiv, picând de la 34,8% la 27,9%. Sub ea găsim Justiția, o prezență nouă în sondaj, care pornește direct cu un scor modest de 25,4%. Nici Guvernul nu stă mai bine, scăzând și el la 18,4% de la 20,4%. Dar dezastrul absolut este în altă parte. La Parlament. Aici vorbim de o prăbușire la 11,9%, de la 14,5% în iulie 2025. Un minim care ar trebui să urle în urechile întregii clase politice, pentru că arată o fractură totală între cei care votează și cei care sunt votați.
Harta încrederii: Tinerii votează cu Președinția, seniorii cu Biserica
Cine are încredere și în cine? Harta e clară. Biserica e puternică la votanții PSD și AUR, la cei peste 60 de ani și la sate. Cam la fel și Armata, susținută de electoratul PSD și PNL, de seniori și de populația rurală. Cu totul altă poveste la politic. Președinția își găsește susținătorii printre votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și oamenii cu studii superioare din orașele mari. Guvernul urmează, în mare, același model.
Avertismentul sociologului: „O ruptură care alimentează populismul”
Ce înseamnă toate astea? Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, are o explicație. El spune clar că „instituţiile percepute ca nepolitice domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis.”
Dar există și un avertisment serios. Pericolul pe termen lung este real. Ștefureac continuă: „Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă Ștefureac. Datele sondajului au fost culese prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1100 de persoane, având o eroare maximă de ±3%.
