Statele Unite s-au abținut de la votul unei rezoluții a ONU care solicita cooperarea internațională pentru gestionarea consecințelor dezastrului nuclear de la Cernobîl. Această decizie plasează Washingtonul alături de Rusia, Belarus, China și Coreea de Nord, într-un moment în care un atac cu dronă din februarie 2025 a compromis structura de protecție a sitului. Rezoluția a fost adoptată cu 97 de voturi pentru și 8 împotrivă, iar 39 de țări s-au abținut.
Ce prevede rezoluția adoptată de Adunarea Generală
Proiectul de rezoluție, inițiat de Andrii Melnyk, reprezentantul Ucrainei la ONU, subliniază gravitatea efectelor exploziei din 26 aprilie 1986, care continuă să afecteze regiunile din jurul Cernobîlului. Documentul solicită angajamente globale pentru a atenua consecințele acestui dezastru. De asemenea, rezoluția face referire la daunele cauzate de atacul din februarie 2025 asupra structurii New Safe Confinement, atac pe care autoritățile ucrainene îl atribuie unei drone rusești. Moscova a negat orice implicare în incident.
Melnyk a subliniat impactul devastator al dezastrului asupra Ucrainei, menționând că peste 2.200 de orașe și sate au fost contaminate. Mii de persoane au murit, iar multe altele au fost expuse radiațiilor.
De ce a votat SUA împotriva rezoluției
Un diplomat american a explicat că votul împotriva rezoluției nu reflectă poziția Washingtonului în raport cu Ucraina sau siguranța nucleară. Motivul invocat a fost includerea în text a unor referințe la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Reprezentantul delegației americane a afirmat că aceste referințe promovează o agendă de guvernanță globală care nu este compatibilă cu suveranitatea națională a SUA. Totuși, diplomatului nu i-a scăpat faptul că Washingtonul va continua să sprijine inițiativele de siguranță nucleară și eforturile de prevenire a incidentelor la instalațiile nucleare din Ucraina.
Structura de protecție nu mai poate izola radiațiile
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că structura New Safe Confinement și-a pierdut funcțiile principale de siguranță după atacul cu drona din februarie. Această construcție, finalizată în 2016 și care a costat 1,5 miliarde de euro, a fost proiectată pentru a acoperi reactorul distrus numărul 4. Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a confirmat că o evaluare recentă a relevat pierderea capacității de izolare a structurii. Totuși, elementele de susținere și sistemele de monitorizare nu au suferit daune permanente.
Atacul dronelor a provocat un orificiu mare în acoperișul structurii și a generat un incendiu în învelișul exterior. Pompierii au reușit să stingă flăcările rapid, dar focarele au continuat să mocnească timp de mai multe săptămâni. Deși nivelurile de radiație au rămas normale și nu s-au raportat scurgeri radioactive, pericolul constă în reducerea marjei de siguranță a unui sit care adăpostește cantități semnificative de deșeuri radioactive cu durată lungă de viață.
Costul reparațiilor depășește 100 de milioane de euro
Ministerul ucrainean al Finanțelor a estimat că reparația completă a structurii ar putea costa peste 100 de milioane de euro, sumă care depășește cu mult cele 19 milioane de euro disponibile în fondul pentru Cernobîl administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Franța a promis o contribuție suplimentară de 10 milioane de euro, însă rămâne un deficit semnificativ de finanțare pentru reparații.
Grossi a subliniat că au fost realizate reparații temporare limitate la acoperiș, dar restaurarea completă, efectuată la timp, este esențială pentru a preveni degradarea și a asigura siguranța nucleară pe termen lung. AIEA plănuiește lucrări de reparații temporare suplimentare în 2026, cu sprijinul BERD, care vor include măsuri de control al umidității și actualizări ale programului de monitorizare a coroziunii.
Ucraina salută adoptarea rezoluției
Ministerul ucrainean de Externe a declarat că adoptarea rezoluției reprezintă un pas important în gestionarea consecințelor dezastrului de la Cernobîl. Andrii Sybiha, ministrul ucrainean de Externe, a menționat că Rusia a încercat să folosească Belarus pentru a-și masca acțiunile și a promova o versiune alternativă la ONU, care elimina referințele la atacurile asupra instalațiilor de la Cernobîl. De asemenea, Sybiha a apreciat recunoașterea ortografiei corecte a Cernobîl în rezoluție, în contrast cu varianta rusească Chernobyl.
Contextul mai larg al războiului
Atacul asupra New Safe Confinement a avut loc înaintea Conferinței de Securitate de la München, unde vicepreședintele american JD Vance urma să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cu o zi înainte, Donald Trump anunțase posibile negocieri de pace, după o discuție considerată foarte productivă cu Vladimir Putin. Zelenski a caracterizat atacul drept o dovadă că Rusia nu este interesată de soluții diplomatice. Moscova a sugerat că incidentul ar fi fost orchestrat de Kiev pentru a obține simpatie internațională.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Cernobîl a fost frecvent subiectul îngrijorărilor internaționale. Forțele ruse au ocupat centrala în primele zile ale războiului, ținând personalul ostatic timp de peste o lună. AIEA avertizează constant că nicio instalație nucleară nu este complet sigură într-o zonă de conflict activ, chiar și în condițiile în care reactoarele sunt oprite. Atacul cu drona ilustrează vulnerabilitățile siturilor nucleare în fața conflictelor moderne și ar putea determina o revizuire a protocoalelor de securitate la nivel global.
