Supraviețuirea lui Dragoș Anastasiu sub umbra șpăgii: Reacții acide și acuzații explozive după demisia întârziată

Deși Anastasiu a avut statut de denunțător în dosarul de corupție al inspectoarei ANAF Angela Burlacu, dezvăluirea că a plătit timp de opt ani sume totale de 150.000 de euro a ridicat mari semne de întrebare. Ceea ce părea un caz izolat a devenit rapid simbolul unui sistem economic viciat, în care influența și conexiunile par să conteze mai mult decât etica sau legalitatea.

„Doar ca info: Eurolines Group a raportat o cifră de afaceri de 125 milioane de euro în 2016 – conform Profit.ro – an în care se dădea încă ceea ce dl Anastasiu a numit ‘șpagă de supraviețuire’. De asemenea, dl Dragoș Anastasiu însuși, conform Forbes, estima, pentru același an, un rulaj de 85 de milioane de euro pentru Eurolines. Conform datelor oficiale, între 2008-2010, pierderile companiei au fost de aprox 60.000 lei/an, adică undeva în jur de 15.000 euro/an. Rulajul a fost, pentru acești ani, de +-30.000.000 euro. Deci, nu, nu a fost pentru ceea ce domnia sa a spus. Ci, ca să folosesc terminologia domniei sale, pare a fi fost șpagă de îmbogățire”, a scris sociologul Gelu Duminică, subliniind faptul că explicațiile oferite de vicepremier nu se susțin în fața cifrelor.

Fostul vicepremier este criticat pentru faptul că, în calitatea sa de lider guvernamental, ar fi trebuit să respecte un standard moral mai înalt decât cel impus unui antreprenor.

„Acum, gândiți-vă la firmele concurente care nu au avut aceleași avantaj, și anume de a avea ‘consultanță plătită’. Ei ce au făcut? Ce au trebuit să spună angajaților pe care i-au dat afară pentru că șeful lor nu a dat șpagă? Să nu întrebi un om de afaceri cum a făcut primul milion! Înțeleg asta și accept că în afaceri comportamentul e business oriented. Însă, vicepremierul trebuie să-l întrebe!”, a adăugat Gelu Duminică, atrăgând atenția asupra inechităților create de astfel de practici.

Aceste poziții au fost dublate de reacțiile altor figuri publice, care au comparat cazul lui Dragoș Anastasiu cu cel al vicepremierului PSD Marian Neacșu. Acesta din urmă are o condamnare penală definitivă la activ, dar își păstrează în continuare poziția în Guvernul Bolojan.

Politologul Cristian Preda și polițistul Marian Godină au comentat ironic această situație. „Poate îl urmează și domnul care nu s-ar putea angaja cu cazier nici la o firmă de pază pentru că nu l-ar primi. Neacșu îl cheamă”, a scris Godină într-o postare care a devenit virală.

Doru Șupeală, consultant în afaceri și directorul Școlii Pentru Oameni Responsabili (SPOR), a intervenit în dezbaterea publică pentru a nuanța percepția asupra corupției în mediul de business. El susține că oamenii pot distinge între o mită menită să asigure supraviețuirea unei firme și una destinată îmbogățirii nejustificate.

„Când este șpagă de înavuțire e limpede pentru toți cum funcționează: pornește de la un monopol, de la o poziție privilegiată și de cele mai multe ori sunt implicați bani publici”, a notat Șupeală într-o postare pe Facebook, oferind o listă sugestivă de exemple.

Aceste afirmații pun în lumină felul în care șpaga devine un instrument sistemic, în care unele firme sunt avantajate în mod vădit și pot obține profituri uriașe fără a respecta regulile pieței. În acest context, gestul lui Dragoș Anastasiu este perceput nu doar ca o greșeală individuală, ci ca o manifestare a unui fenomen larg și profund problematic.

Deși demisia a fost, într-un final, înaintată, ea nu pare să fi calmat spiritele. Din contră, a deschis o dezbatere serioasă despre integritate în afaceri, responsabilitatea publică și dubla măsură în evaluarea politicienilor față de oameni de rând.

Sursa: financiarul.ro