Criza energetică | Teatrele italiene, înecate de factura de energie electrică
Se întâmplă la Teatrul Michelangelo din bogata Modena. Tot la Carcano din Milano. Și, de asemenea, în Carignano și Gobietti din Torino. Și la Brancaccio din Roma. Toate aceste teatre italiene au jonglat în timpul pandemiei pentru a rămâne pe linia de plutire, dar acum lovitura inflației și costurile mari ale energiei au făcut această bătălie și mai grea. Atât de mult încât unii susțin că a început deja să ia măsuri drastice, cum ar fi reducerea emisiunilor săptămânale.
Acesta este tocmai cazul Teatrului Michelangelo. Directorul său, Berto Gavioli, a explicat recent că, din cauza crizei energetice globale și a afluxului redus, structura sa a fost nevoită să își reducă programul săptămânal de spectacole de la trei la două zile. Motivul: necesitatea reducerii costurilor de consum.
„A fost o decizie dificilă, dar, din păcate, necesară & rdquor ;, s-a justificat Gavioli. „Facem tot posibilul pentru a garanta continuitatea& rdquor ;, a adăugat el, explicând că și abonații teatrului de proză s-au redus la jumătate. Ceva care a complicat și mai mult misiunea de supraviețuire pentru acest teatru privat, fondat în 1988 și care în perioada pandemiei a supraviețuit cu subvenții de stat pe care nu le mai are.
investiții nereușite
Și este că a rezista nu este un lucru ușor, așa cum a mai spus Alessandro Longobardi, director artistic al teatrului Brancaccio din Roma, pentru EL PERIÓDICO DE CATALUNYA, din grupul Prensa Ibérica. „Creșterea prețurilor la energie este uluitoare”, spune el. „Am înregistrat creșteri de până la 300%& rdquor ;, precizează Longobardi, al cărui teatru a fost inaugurat în 1916 și are o capacitate de 1.300 de spectatori.
Nici măcar investiția lui Brancaccio în lumini LED, un sistem care în mod normal economisește energie, nu a reușit să compenseze majorările de tarife. A fost un efort care „a rezultat în zadar”, deplânge Longobardi, explicând că deocamdată nu a anulat activități nici pentru că ar presupune plata unor despăgubiri semnificative.
Povestea se repetă în termeni similari la teatrul Carcano din Milano, care și-a schimbat recent vechiul sistem de iluminat cu unul nou care poate funcționa cu lumini LED. Problema aici, însă, este mai încurcată. „Nu toate companiile externe (de teatru) pe care le găzduim reușesc să se adapteze la noul sistem, ceea ce ne obligă să avem costuri mari cu energia”, a declarat Carlo Gavaudan, președintele acestui teatru, în declarații culese de săptămânalul L’Essenziale.
Viitor incert
Prognozele pentru viitor sunt, de asemenea, de zguduit. Acest lucru a fost explicat de Filippo Fonsatti, directorul fundației care administrează Carignano și Gobietti din Torino, și alte două teatre mai mici din aceeași zonă. „În 2019, în total, am cheltuit aproximativ 340.000 de euro pe gaz și electricitate”, a spus Fonsatti, adăugând că pentru 2022 se așteaptă o factură de aproximativ 500.000 de euro.
Problema a început să stârnească politica transalpină. Un exemplu este cel al lui Matteo Renzi, liderul partidului centrist Italia Viva. „Mi se pare imoral că guvernul (italian) vrea să ajute echipele de fotbal din Serie A. Sunt zeci de milioane care ar trebui să meargă la societățile sportive de amatori și la cultură”, a spus politicianul. „guvernul a uitat de cultură”, a mai denunţat actorul Stefano Accordi, criticând planul bugetar italian, care nu a fost încă aprobat definitiv.
Italia, de altfel, nu este singura țară europeană în această situație. În octombrie, unele teatre maghiare au confirmat că își vor închide porțile iarna aceasta din cauza crizei energetice. Și, în alte țări precum Franța și Germania, și alte instituții culturale se luptă prin momente dificile.
Sursa: www.epe.es