Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a anunțat o decizie radicală: începând cu Jocurile de Vară de la Los Angeles din 2028, toate sportivele care doresc să participe la probele feminine vor fi supuse unor teste genetice obligatorii. Măsura, care în esență interzice participarea sportivelor transgender, a fost anunțată joi, după o analiză care a durat mai mulți ani.
O decizie bazată pe corectitudine
Președinta CIO, Kirsty Coventry, a explicat raționamentul din spatele noii politici într-o declarație video. „La Jocurile Olimpice, chiar și cele mai mici marje pot face diferența între victorie și înfrângere”, a spus Coventry. „Așadar, este absolut clar că nu ar fi corect ca bărbații biologici să concureze în categoria feminină.”
Decizia a venit în urma controverselor de la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, când politicieni de dreapta și comentatori au pus la îndoială sexul a două pugiliste. Deși acuzațiile nu au fost dovedite, dezbaterea globală a determinat CIO să demareze revizuirea care a condus la politica actuală. Istoric, halterofila Laurel Hubbard a fost prima femeie transgender declarată care a concurat la Jocurile Olimpice, în 2021, la Tokyo.
Ce este testul SRY și de ce e controversat?
Concret, eligibilitatea pentru categoria feminină va fi determinată printr-un screening unic al genei SRY (Sex-determining Region Y), asociată cu dezvoltarea sexuală tipic masculină. CIO susține că „reprezintă o dovadă foarte precisă că un sportiv a experimentat dezvoltarea sexuală masculină”.
Numai că lucrurile nu sunt deloc simple.
Experții ridică semne de întrebare serioase. Jaime Schultz, istoric sportiv la Pennsylvania State University, avertizează asupra variabilelor. Un tehnician de laborator de sex masculin ar putea contamina proba, ducând la un rezultat fals pozitiv. Mai mult, prezența genei nu garantează un avantaj. „Au existat momente în care femeile au fost testate pozitiv pentru acest gene SRY, dar corpul lor nu poate răspunde la nivelurile tipic masculine de testosteron, deci nu există un beneficiu atletic real asociat cu acea genă”, explică Schultz.
Ba chiar și omul de știință care a descoperit gena SRY în 1990, Andrew Sinclair, s-a opus public folosirii testului pentru a determina sexul biologic. Într-un editorial din 2025, el a scris: „Tot ce îți spune este dacă gena este prezentă sau nu. Nu îți spune cum funcționează SRY, dacă s-a format un testicul, dacă se produce testosteron și, dacă da, dacă poate fi folosit de corp.”
Costuri, confidențialitate și descurajare
Dincolo de dezbaterile științifice, apar probleme practice. Un astfel de screening costă în jur de 250 de dolari, dar nu este clar cine va suporta cheltuielile – sportivii, federațiile? V-ați gândit vreodată la asta?
Iar problemele de confidențialitate sunt și ele majore, mai ales că țări europene precum Franța și Norvegia interzic deja testele genetice care nu au scop medical sau de cercetare. Erika Lorshbough, directoarea executivă a interACT, o organizație care apără tinerii intersex, se întreabă ce presupune procesul de apel. „Un proces de genul acesta se va lovi de toate aceleași lucruri spinoase… va implica acest lucru o examinare a corpului unei fete? Va necesita teste biomedicale suplimentare?”
Impactul ar putea depăși cu mult sfera sportivilor de elită. „Dacă o femeie suspectează că s-ar putea să nu treacă acest screening, ar putea fi descurajată să urmeze o carieră sportivă în întregime”, avertizează Jaime Schultz. „Nu afectează doar persoanele care sunt testate, ci afectează toate sportivele.”
Un subiect politic fierbinte
Decizia CIO vine într-un moment în care participarea sportivilor trans este un subiect extrem de politizat în Statele Unite, gazda Jocurilor din 2028. Până în prezent, 27 de state americane au legi care interzic fetelor trans să participe în sporturile de echipă la școlile finanțate public.
În februarie 2025, președintele Trump a emis un ordin executiv menit să interzică femeilor trans să concureze în echipele feminine, iar purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a susținut pe Twitter că ordinul său executiv „a făcut ca acest lucru să se întâmple”.
Dar președinta CIO, Kirsty Coventry, a respins orice sugestie de influență politică. „Aceasta a fost o prioritate pentru mine cu mult înainte ca președintele Trump să intre în al doilea mandat”, a declarat ea. „Nu a existat nicio presiune asupra noastră pentru a livra ceva, de la nimeni din afara mișcării olimpice.”
Chestionarea sexului sportivelor nu este, de altfel, o noutate. Femeile au fost supuse la întrebări și examinări ginecologice invazive încă de acum un secol. Între anii 1960 și 1990, CIO a cerut sportivelor să-și verifice sexul prin teste cromozomiale, o cerință la care a renunțat în 1999, în urma presiunilor venite de la sportivi și oameni de știință.
