Președintele american Donald Trump a transmis un avertisment dur Iranului, declarând că SUA vor „termina” războiul dacă discuțiile de pace care încep în Pakistan eșuează. Între timp, delegații de rang înalt din ambele țări au sosit la Islamabad pentru negocieri considerate cruciale.
Trump a declarat vineri reporterilor că Strâmtoarea Hormuz se va redeschide „destul de curând – cu sau fără” cooperarea Iranului. Apoi a adăugat tranșant: „Dacă nu o va face, vom putea să o terminăm într-un fel sau altul.”
Tensiune maximă la Islamabad
Delegația americană este condusă de vicepreședintele JD Vance, în timp ce echipa iraniană îl are în frunte pe președintele parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf. Discuțiile, care se anunță extrem de tensionate, sunt programate să înceapă sâmbătă. Vance a spus că se așteaptă la un rezultat pozitiv, dar a avertizat fără menajamente. „Dacă vor încerca să ne joace… echipa de negociere nu este atât de receptivă.”
Numai că Iranul a pus deja condiții clare. Teheranul susține că discuțiile pot începe doar dacă sunt îndeplinite cerințele agreate anterior, inclusiv o încetare a focului în Liban și eliberarea activelor sale înghețate, condiții pe care, potrivit iranienilor, Washingtonul nu le-a respectat încă. Mohammad Baqer Qalibaf a fost și mai direct, precizând că Washingtonul nu a îndeplinit măsurile „convenite de comun acord”: „o încetare a focului în Liban și eliberarea activelor blocate ale Iranului”.
Efecte economice la nivel mondial
Impactul conflictului se simte deja la nivel global. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce creșterea economică globală cu până la 1 punct procentual dacă va continua. V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta, pe bune, pentru buzunarele noastre? Banga a explicat că, în cazul unei păci rapide, impactul ar fi mai mic, de circa 0,3-0,4 puncte procentuale, dar inflația ar putea crește cu 200-300 de puncte de bază.
„Întrebarea reală este, pacea actuală și negocierile care vor avea loc în acest weekend – vor duce la o pace durabilă și apoi la o redeschidere a Strâmtorii (Hormuz)?”, a declarat Banga. „Dacă nu se ajunge la asta și dacă conflictul ar reizbucni, ar avea un impact și mai mare sau pe termen mai lung asupra infrastructurii energetice?” Piețele emergente se confruntă cu presiuni și mai mari, cu o creștere prognozată la 3,65% în 2026 și o inflație în creștere la 4,9%, în timp ce prețul petrolului a sărit deja cu aproximativ 50%.
Libanul, în pragul colapsului umanitar
Iar situația umanitară din Liban este catastrofală, avertizează Națiunile Unite. Adăposturile pentru persoanele strămutate sunt „sever supraaglomerate”, pe fondul ordinelor de evacuare israeliene care alimentează o criză tot mai mare. „Nevoile din Liban depășesc capacitatea disponibilă”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, adăugând că aproape jumătate din școlile publice ale țării sunt acum folosite ca centre de primire.
Până la 1,2 milioane de persoane au fost strămutate de atacurile israeliene, iar aproximativ 140.000 se adăpostesc în circa 680 de locații, conform cifrelor ONU.
Bilanțul victimelor în urma atacurilor israeliene de miercuri asupra Libanului a ajuns la 357 de morți.
Luptele continuă în ciuda armistițiului
Un armistițiu de două săptămâni anunțat de Statele Unite a oprit, e drept, atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului, dar nu s-a extins și pe alte fronturi. Cum vine asta? Păi, luptele dintre Israel și Hezbollah (grupare susținută de Iran) în Liban au continuat, cu lovituri israeliene și tiruri de rachete de ripostă raportate chiar și după anunțarea armistițiului. Un atac israelian asupra unei clădiri guvernamentale din orașul sudic Nabatieh a ucis 13 membri ai securității de stat libaneze. Hezbollah a declarat că a răspuns prin lansarea de rachete în nordul Israelului.
SUA și Israelul susțin că acest conflict din Liban nu este acoperit de încetarea focului, în timp ce Teheranul insistă că face parte din același război – o divergență majoră care aruncă o umbră de îndoială asupra negocierilor. Mai mult, potrivit unor oficiali americani citați de The New York Times, Iranul nu a reușit să găsească toate minele pe care le-a plantat în Strâmtoarea Hormuz, ceea ce face imposibilă redeschiderea completă a culoarului maritim, chiar dacă s-ar dori acest lucru.
