Surse interne susțin că Donald Trump a renunțat la planurile de atac asupra Iranului, fiind avertizat despre riscul unui nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu. Anterior în cursul săptămânii, președintele american avertizase Iranul că este „pregătit de atac” și îi îndemnase pe protestatari să continue demonstrațiile, promițând că „ajutorul este pe drum”, conform Dailymail.
Avertismentul președintelui și pasul înapoi
Închiderea temporară a spațiului aerian iranian, miercuri, a alimentat speculațiile privind un atac iminent din partea SUA. Secretarul de presă de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a declarat că „toate opțiunile rămân pe masă” pentru președintele Trump. Conform unor surse interne, consilierii l-au convins pe Trump să renunțe la operațiune, deși oficialii militari se așteptau ca ofensiva să aibă loc a doua zi. Factorul decisiv în amânarea atacului a fost riscul unui nou conflict prelungit și incert în Orientul Mijlociu.
Pe fondul schimburilor de declarații dure cu Iranul, Casa Albă a purtat consultări cu oficiali din Israel și alte state arabe din regiune. Potrivit surselor, consilierii l-au avertizat pe președintele american că situația din Teheran este prea instabilă pentru a anticipa consecințele unui atac. Exista temerea că regimul iranian reușise deja să reprime majoritatea protestelor.
Riscurile unui atac militar
Marți, când președintele Trump părea decis să aprobe un atac, oficialii i-au prezentat mai multe riscuri. Aceștia și-au exprimat incertitudinea că loviturile militare ar fi suficiente pentru a înlătura regimul iranian. Nu era clar dacă țintirea unor obiective militare i-ar fi ajutat pe protestatari sau dacă SUA dispuneau de arsenalul necesar pentru o ofensivă de durată. O îngrijorare suplimentară viza lipsa unei alternative clare la guvernul actual, în eventualitatea înlăturării regimului condus de Ali Khamenei, deși prințul moștenitor exilat, Reza Pahlavi, se declarase disponibil să preia puterea.
Analiza prezentată președintelui a inclus posibilitatea unor represalii iraniene împotriva bazelor militare americane din țări aliate, precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. În paralel, un grup de lideri iranieni, printre care și consilierul pentru securitate națională Ali Larijani, ar fi încercat să convingă oficiali din Irak și Turcia să intervină pe lângă Trump pentru a opri atacul. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sfătuit împotriva intervenției, transmițându-i lui Trump opinia sa că ar fi prea târziu pentru a sprijini eficient protestele din Teheran.
Credibilitatea SUA, pusă la îndoială
Decizia de a anula atacul i-a lăsat pe protestatarii iranieni fără sprijinul pe care Trump îl promisese. Suzanne Maloney, expertă în Iran la Brookings Institution, a declarat pentru The Wall Street Journal că președintele american a „pus credibilitatea americană la bătaie”. „Va exista, și deja există, un sentiment de trădare și o reacție negativă din partea iranienilor, care va dura mult dincolo de mandatul acestei președinții”, a adăugat ea.
Vineri, Trump a declarat că a renunțat la atac după ce execuțiile din Iran au fost oprite, dar și-a rezervat dreptul de a acționa în viitor. „Nimeni nu m-a convins. M-am convins singur. Ieri erau programate peste 800 de spânzurări. Nu au spânzurat pe nimeni. Au anulat spânzurările. Asta a avut un impact mare.” Președintele nu a precizat sursa informațiilor privind execuțiile anulate. Statele Unite au mobilizat joi resurse militare în regiune, menținând deschise opțiunile unui viitor atac. Ulterior, Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor de la Teheran pentru că nu au executat protestatarii reținuți, un gest interpretat ca un semnal de detensionare.
Represiune sângeroasă la Teheran
Pe fondul unui calm tensionat în Iran, după un val de proteste reprimate violent, un cleric iranian de rang înalt a cerut vineri condamnarea la moarte a manifestanților și l-a amenințat pe președintele Trump. Anterior, Trump avertizase că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici reprezintă linii roșii care ar putea declanșa o intervenție americană. Demonstrațiile, care au început pe 28 decembrie pe fondul problemelor economice și s-au transformat în proteste împotriva regimului teocratic, par să fi fost înăbușite de represiunea care a cauzat câteva mii de morți.
În Teheran nu au mai fost semnalate proteste de mai multe zile, viața revenind la o aparentă normalitate, deși accesul la internet a rămas blocat de o săptămână. Vineri, agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a estimat bilanțul victimelor la 3.090 de morți. Numărul, în continuă creștere, depășește bilanțurile protestelor anterioare din ultimele decenii.
Rolul prințului moștenitor exilat
Prințul moștenitor exilat al Iranului, Reza Pahlavi, i-a solicitat lui Donald Trump să ordone o „lovitură chirurgicală” împotriva forțelor iraniene. Pahlavi, fiul șahului înlăturat de la putere în 1979, a afirmat că are încredere în promisiunea de ajutor a președintelui american. „Cred că președintele este un om de cuvânt”, a declarat Pahlavi la Washington. El a menționat că „indiferent dacă se iau măsuri sau nu, noi, ca iranieni, nu avem altă opțiune decât să continuăm lupta” și a promis: „Mă voi întoarce în Iran”.
Deși este susținut de monarhiștii din diaspora, Pahlavi nu a obținut o susținere semnificativă în Iran. Chiar și președintele Trump și-a exprimat rezerve în cursul săptămânii față de capacitatea acestuia de a mobiliza sprijin popular. Conform Axios, Pahlavi s-a întâlnit la finalul săptămânii trecute cu Steve Witkoff, trimis al Casei Albe. Ca reacție la represiunea din Iran, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au convocat ambasadorii iranieni pentru a protesta.
