Bursa de Valori București (BVB) a început ședința de tranzacționare de marți, 21 aprilie, pe minus, o consecință directă a instabilității politice. Indicele principal BET a consemnat o scădere de 1,6% în primele 30 de minute, timp în care rulajul a atins deja 20,5 milioane de lei, echivalentul a circa 4 milioane de euro.
Toți indicii sunt pe roșu
Scăderile au fost generalizate. Practic, niciun indice important nu a scăpat de trendul negativ. BET-Plus, care include 43 de acțiuni, s-a depreciat cu 1,57%, în timp ce indicele extins BET-XT, al celor mai importante 25 de titluri, a pierdut 1,55%. Nici reperul fondurilor de investiții, BET-BK, nu a stat mai bine, scăzând cu 1,51%.
Iar lista continuă. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a înregistrat un declin de 1,52 procente. Singurul care a temperat puțin căderea a fost BET-NG, indicele companiilor din energie și utilități, care a coborât cu 1,02%.
Și nu este prima zi de pierderi. Tendința a fost similară și luni, 20 aprilie, când bursa a deschis tot în scădere, iar rulajul după primele 50 de minute de tranzacționare a fost de 20,25 milioane de lei (adică 3,97 milioane de euro).
Cine câștigă și cine pierde
Chiar și într-o piață pe roșu, există câteva excepții. Cele mai importante creșteri au fost înregistrate de Uztel (+12,63%), Impact Developer & Contractor (+0,94%) și Erste Group Bank (+0,65%).
La polul opus, însă, se află companiile cu cele mai mari scăderi. Aici vorbim despre Casa de Bucovina – Club de Munte (-8,23%), F.I.A.I.R. BET FI Index Invest (-6,98%) și Carbochim (-4,38%).
O criză cu trei capete
Dincolo de cifre, contextul politic este cel care dictează mișcările din piață. Președintele Nicușor Dan a avertizat recent că „probabil că vom intra în turbulențe politice”, deși a încercat să calmeze spiritele menționând că există consens pe PNRR și buget. Dar ce înseamnă, până la urmă, aceste „turbulențe” pentru economie și pentru cetățeni?
Politologul Cristian Pîrvulescu oferă o analiză complexă. El susține că nu e vorba de o singură problemă, ci de mai multe suprapuse. „România trece acum nu doar printr-o singură criză, ci trei crize suprapuse: una politică endemică, instabilitatea guvernamentală este structurală cel puțin din 2007,, peste care s-a adăugat acum o criză guvernamentală, care amenință să genereze o criză constituțională. Fiecare nivel este amplificat de precedentul, iar cetățeanul simte efectul cumulat”, atrage atenția politologul.
Efecte directe în viața de zi cu zi
Impactul nu se va opri la bursă. Pîrvulescu avertizează că efectele imediate se vor vedea în domenii esențiale, prin întârzieri și disfuncționalități. De ce? Pentru că, în perioada următoare, instituțiile statului nu vor mai putea livra politici publice coerente.
Problema nu este lipsa banilor.
Ci lipsa unei autorități executive funcționale. Spitalele, școlile sau marile proiecte de infrastructură riscă să stagneze nu pentru că s-au terminat fondurile, ci pentru că nu mai există un centru de decizie stabil care să le gestioneze.
