Casa Albă a elaborat o listă care împarte statele membre NATO în două categorii clare: „aliați buni” și „aliați răi”. Potrivit informațiilor obținute de la trei diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării, evaluarea se face pe baza contribuțiilor, în special a celor legate de războiul din Iran. Întocmirea listei a început chiar înainte de vizita la Washington a secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Conceptul „aliatului model”
Ideea unei astfel de împărțiri nu e tocmai nouă. A fost propusă încă din decembrie anul trecut de secretarul apărării, Pete Hegseth, care a avertizat că țările ce nu se aliniază administrației Trump vor suporta consecințele. cine plătește și ajută e bun, cine nu, va avea de suferit.
„Aliații model, care își asumă responsabilități, precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, Germania – din ce în ce mai mult, statele baltice și alții vor beneficia de tratament preferențial. Aliații care continuă să nu își îndeplinească rolul în apărarea colectivă vor suporta consecințe”, a declarat Hegseth.
Iar conceptul de „aliat model” nu e doar o vorbă în vânt. Acesta descrie partenerii NATO care și-au majorat cheltuielile de apărare conform țintei de 5% propusă de Donald Trump și apare, negru pe alb, în Strategia Națională de Apărare a SUA publicată în ianuarie.
„Băieții buni” versus „băieții răi”
Unul dintre diplomații europeni a confirmat existența unui document intern care reflectă această abordare. „Casa Albă are un document de tip «băieți buni» și «băieți răi», așa că presupun că logica este similară”, a spus acesta. Administrația Trump păstrează însă detaliile secrete, analizând opțiuni de pedepse și recompense.
Deocamdată nu prea există elemente clare cu privire la natura sancțiunilor sau a favorurilor.
Dar ce înseamnă, concret, aceste pedepse? Un alt oficial european, sub protecția anonimatului, a subliniat lipsa de claritate a planului: „Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților «răi». Mutarea trupelor este o opțiune, dar îi afectează tot pe americani”.
România, cel mai probabil pe lista favoriților
În aceste condiții, unde se plasează România? Cel mai probabil, pe lista „aliaților buni”. Trump ar putea folosi ca principal criteriu sprijinul oferit în războiul din Iran, fie prin contribuții la deblocarea Strâmtorii Ormuz, fie prin acces la baze militare. În timp ce țări precum Spania, Marea Britanie și Franța au respins sau au amânat solicitările americane, România și alte state mai mici au permis utilizarea bazelor aeriene.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu (extinsă recent și pusă la dispoziția SUA pentru operațiuni aeriene defensive legate de Iran) are capacitatea de a primi mai multe trupe americane. Și nu suntem singurii. Polonia, unul dintre cei mai mari contributori europeni, găzduiește deja 10.000 de militari americani și suportă aproape toate costurile. si, Bulgaria a sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu, iar statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – au fost lăudate pentru nivelul cheltuielilor de apărare.
Posibile repercusiuni și critici interne
Conceptul de „aliat model” ar putea oferi administrației Trump pretextul perfect pentru a reduce desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările de armament către statele considerate „rele”. În schimb, aceste inițiative ar putea fi redirecționate către țările „bune”.
E drept că ideea este contestată puternic în Congresul SUA, inclusiv în tabăra republicană.
Senatorul republican de Mississippi, Roger Wicker, a criticat direct această abordare. „Nu este util atunci când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat Wicker marți. Acesta a insistat asupra valorii parteneriatelor strategice pentru Washington, dincolo de calculele financiare imediate.
„Trebuie să fim clari cu privire la numeroasele beneficii politice, strategice și morale pe care țara le obține din alianțe”, a conchis senatorul republican.
