Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale Statelor Unite a atins un minim istoric. Doar 11% dintre cetățenii europeni mai consideră SUA un aliat, o prăbușire masivă față de nivelul de 22% înregistrat în noiembrie 2024.
Prăbușirea încrederii în umbrela americană
Un studiu realizat în 15 țări europene de Consiliul European pentru Relații Externe arată clar cum s-a schimbat percepția publică. Autorii cercetării notează „o profundă neîncredere a europenilor față de SUA” înaintea viitoarelor summituri G7 și NATO.
Cifrele vorbesc de la sine.
Procentul celor care văd Washingtonul ca pe un aliat a scăzut constant, de la 16% în urmă cu șase luni, la doar 11% în prezent. Mai grav pentru relațiile transatlantice, 25% dintre cei intervievați percep America fie ca rival, fie ca adversar.
Iar această schimbare de optică vine direct după declarațiile lui Donald Trump privind retragerea din NATO și reducerea trupelor din Europa. Dacă o țară europeană ar fi atacată, doar 12% dintre spanioli, 15% dintre austrieci și 20% dintre danezi sunt încrezători că americanii le-ar sări în ajutor. Polonezii (cu 37%) și britanicii (cu 35%) rămân ceva mai optimiști când vine vorba de intervenția militară americană.
Soluția europeană și iluzia independenței financiare
Europenii privesc acum mai degrabă spre vecinii lor. Într-o analiză publicată recent de Hotnews se arată că majoritatea respondenților sunt siguri că „cel puțin unele țări europene” le-ar veni în ajutor într-un scenariu de război. Nivelul de încredere în aliații continentali ajunge la 88% în Danemarca, 82% în Olanda și trece de 50% inclusiv în Ungaria sau Austria.
Ce înseamnă asta concret pentru noi, la granița estică a Europei? Când spaniolii sau olandezii nu se mai bazează pe umbrela americană, presiunea pe armatele naționale și pe bugetele de apărare din flancul estic, inclusiv în România, crește exponențial.
Autorii studiului remarcă faptul că optimismul depășește sfera celor considerați „suspecții obișnuiți” eurofili. Încrederea în vecini a ajuns până la susținătorii partidelor Adunarea Națională din Franța sau Frații Italiei.
Până la urmă, europenii vor armament local. Majoritatea susțin ideea să „cumpărați produse europene” pentru a reduce dependența strategică de SUA (75% dintre danezi și 66% dintre francezi cer asta). Dar când vine vorba de bani, lucrurile se complică rapid. Oamenii refuză tăierea cheltuielilor interne pentru a finanța apărarea națională, opoziția față de tăieri bugetare fiind uriașă în Italia (63%), Austria (59%) și Germania (56%).
Relația cu Ucraina atinge o limită
Numai că europenii nu vor nici să renunțe complet la alianța nord-atlantică. Doar 29% susțin înlocuirea NATO cu o structură de apărare exclusivă a UE. Speranța majorității este că relațiile dintre SUA și Europa „probabil se vor îmbunătăți” după ce Trump părăsește scena politică, opinie împărtășită de peste 60% din populația Franței, Spaniei, Danemarcei, Olandei și Suediei.
Sondajul măsoară și pulsul privind sprijinul pentru Kiev. 44% dintre europeni consideră că reluarea importurilor de gaze și petrol rusesc ar fi o idee „destul de proastă” sau „foarte proastă”.
Ucraina rămâne un partener strategic în ochii publicului, dar entuziasmul are limite clare. Trimiterea de trupe la sol pentru menținerea păcii după război este complet respinsă. Ba chiar și extinderea Uniunii Europene spre est se lovește de un zid. Cetățenii din Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania și chiar Estonia se opun aderării Ucrainei „”.
Sondajul ECFR a fost realizat în luna mai, pe eșantioane reprezentative din 15 state europene, printre care Franța, Germania, Polonia, Spania, Marea Britanie și Elveția.
