Războiul din Orientul Mijlociu aruncă economia globală în aer, în timp ce negocierile de pace se blochează la Washington. Președintele american Donald Trump a respins public duminică ultima contra-propunere a Teheranului, în timp ce barilul de petrol a depășit deja pragul de 120 de dolari pe piețele internaționale.
Negocierile blocate și reacția liderului american
Președintele SUA a folosit rețeaua Truth Social pentru a desființa documentul venit pe filieră pakistaneză. „Tocmai am citit răspunsul reprezentanților așa-ziși ai Iranului. Nu-mi place, TOTAL INACCEPTABIL!”, a scris liderul de la Casa Albă, catalogând propunerea drept „total inacceptabil”. Iar lucrurile nu se opresc aici. Separat, Donald Trump a afirmat pe aceeași platformă că Iranul „se joacă” cu Statele Unite de 47 de ani și a avertizat sec că țara „nu va mai râde mult timp”.
Ce cerea Teheranul mai exact?
Documentul solicita ridicarea sancțiunilor pe vânzările de petrol timp de 30 de zile, oprirea blocadei navale și reparații de război. Mai mult, iranienii voiau „administrarea iraniană a Strâmtorii Hormuz în cazul în care Statele Unite îndeplinesc anumite angajamente.”. Numai că presa de stat iraniană a omis fix programul nuclear din comunicările publice. Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Mike Waltz, a explicat la Fox News că dezmembrarea programului nuclear iranian reprezintă „o linie roșie foarte clară” pentru președinte.
Liderul fantomă de la Teheran și focurile din Golf
La Teheran, haosul este condus de un om pe care nimeni nu l-a văzut public. După moartea ayatollahului Ali Khamenei în Operațiunea Epic Fury din 28 februarie 2026, fiul său, Mojtaba Khamenei, a preluat puterea. Rănit grav în același atac, el nu folosește niciun fel de dispozitive electronice. „Nu există nicio indicație că el dă ordine în mod continuu, dar nici nimic care să dovedească faptul că nu o face.”, a explicat o sursă din serviciile americane citată într-o analiză publicată recent de Adevarul.
Și totuși, oficialii iranieni susțin că se întâlnesc cu el. Președintele Masoud Pezeshkian a descris o discuție de două ore cu Mojtaba drept „directă, sinceră și însoțită de un sentiment de apropiere și încredere”. La rândul său, generalul Ali Abdollahi a ieșit de la o întâlnire cu un mesaj militar clar. „Forțele armate sunt pregătite să răspundă oricărei acțiuni din partea dușmanilor americano-sioniști. În cazul oricărei erori din partea inamicului, răspunsul Iranului va fi rapid, sever și decisiv.”, a declarat comandantul.
Să fim serioși, analiștii occidentali văd altceva dincolo de aceste declarații. Specialistul Ali Vaez a explicat că „sistemul îl folosește pe Mojtaba pentru a obține aprobarea finală pentru decizii strategice largi, nu pentru tactica negocierilor”. El a adăugat o nuanță importantă (confirmată și de alte surse diplomatice): „Atribuirea unor poziții lui Mojtaba este o bună acoperire pentru negociatorii iranieni, pentru a se proteja de criticile interne.”.
Cum ne lovește criza la pompă și eșecul operațiunilor
V-ați gândit vreodată cum ajunge o criză din deșert să vă golească portofelul la final de lună? Când barilul de petrol Brent trece de 120 de dolari pe piețele globale, românii simt asta direct și brutal la pompele de benzină din țară. Prețurile sar imediat, trăgând după ele costurile la raft pentru toate alimentele de bază. Dacă prețul ajunge la 200 de dolari, recesiunea globală va lovi puternic și economia României.
Pe 4 mai, Trump a lansat operațiunea Project Freedom pentru a escorta navele comerciale. Planul a picat în 48 de ore pentru că Arabia Saudită și Kuweitul au blocat accesul avioanelor americane. Deși un oficial saudit a susținut public că informația „nu este adevărat”, realitatea din teren arată lipsa spațiului aerian defensiv necesar americanilor.
Dar tensiunile au escaladat rapid. Pe 7 mai, americanii și iranienii s-au lovit direct. CENTCOM a numit atacul iranian asupra navelor americane drept „neprovocat”. Iranul a vorbit în schimb despre „daune semnificative” provocate americanilor. Trump a minimalizat incidentul la ABC News ca fiind „just a love tap”, dar a scris apoi pe rețelele sociale că SUA au „distrus complet” forțele iraniene implicate. Mesajul lui a fost tranșant: „Îi vom lovi mult mai tare și mult mai violent în viitor, dacă nu semnează acordul rapid.”.
Între timp, Marea Britanie și Franța trimit nave militare în zonă, iar viceministrul iranian Kazem Gharibabadi a promis un răspuns „ferm și imediat”. Duminică, un singur petrolier qatarez cu gaze naturale lichefiate a traversat Strâmtoarea Hormuz cu aprobarea Teheranului.
