Care este orasul urias care se scufundă cu 35 de centimetri pe an

scufundarea Ciudad de Mexico

Capitala Mexicului se confruntă cu o realitate geologică dură, monitorizată acum direct de pe orbită. O metropolă gigantică dispare treptat în pământ, iar ritmul de scufundare atinge pragul critic de 35,5 centimetri pe an, o cifră care alarmează experții din întreaga lume.

De ce se prăbuşeste un oras întreg

 

V-ați gândit vreodată cum arată o așezare umană care se tasează sub propria greutate? Ei bine, Ciudad de Mexico oferă exemplul perfect pentru acest scenariu sumbru. Populația uriașă de 9,2 milioane de locuitori trăiește, de fapt, deasupra unui fost lac străvechi. Pământul de sub ei este un acvifer imens. Vorbim despre un strat subteran format din rocă și nisip permeabile (lăsat în urmă de o albie secată), din care se pompează constant cantități industriale de ape subterane pentru a susține viața metropolei.

Portcontainerul „San Antonio”a fost ţinta unui atac cu rănirea mai multor membri ai echipajului
RecomandariPortcontainerul „San Antonio”a fost ţinta unui atac cu rănirea mai multor membri ai echipajului

Greutatea extinderii urbane masive comprimă aceste straturi sedimentare fără oprire.

Iar rezultatele se văd direct pe stradă, în viața de zi cu zi a oamenilor. Clădirile se deteriorează vizibil, în timp ce infrastructura vitală a orașului, cum este sistemul de metrou din Ciudad de Mexico, suferă daune majore și necesită reparații constante. E drept că problema nu a apărut peste noapte. Se știe încă din anul 1925 că o mare parte din oraș se scufundă într-un ritm accelerat, dar noile măsurători arată amploarea reală a situației. Capitala Mexicului este, la ora actuală, cel mai mare oraș din America de Nord. Depășește chiar și faimosul New York, care găzduiește doar 8,3 milioane de locuitori.

Satelitul care măsoara dezastrul la milimetru

 

Ce decizie a luat AUR pentru funcţia de premier, după caderea Guvernului
RecomandariCe decizie a luat AUR pentru funcţia de premier, după caderea Guvernului

O analiză detaliată publicată recent de Hotnews aduce în prim-plan un instrument spațial formidabil care schimbă modul în care privim planeta. Satelitul NISAR a fost lansat oficial la data de 30 iulie 2025. Proiectul reprezintă rezultatul unui parteneriat strategic de proporții între NASA și Agenția spațială indiană, cunoscută sub acronimul ISRO. Misiunea lui principală vizează monitorizarea în timp real a tuturor schimbărilor produse la suprafața Pământului.

Urmărește totul cu o precizie absolut uluitoare.

Scufundarea terenurilor, retragerea lentă a ghețarilor, mișcarea continuă a plăcilor tectonice și chiar răspândirea rapidă a incendiilor de vegetație sunt detectate cu o marjă de eroare mai mică de 1 cm. „Procesul de scufundare al orașului Ciudad de Mexico este de notorietate, iar astfel de imagini reprezintă doar începutul pentru NISAR”, a declarat David Bekaert, membru al echipei de cercetare NISAR și specialist la Institutul Flamand pentru Cercetări Tehnologice din Belgia.

Gică Popescu a vandut un mall si a facut un profit de 1 milion de euro
RecomandariGică Popescu a vandut un mall si a facut un profit de 1 milion de euro

Tehnologia radar din spatele imaginilor

 

Dar cum funcționează mai exact această minune tehnologică aflată pe orbită? NISAR este pur și simplu unul dintre cele mai puternice radare lansate vreodată în spațiu de către omenire. Instrumentul combină două tehnologii distincte și extrem de avansate. NASA a construit radarul în banda L, care operează la frecvențe de 1-2 gigaherți (GHz) și este extrem de sensibil la schimbările din roca de bază și stratul de gheață. Acest modul specific a fost utilizat în studiul dedicat capitalei mexicane.

La rândul lor, inginerii de la ISRO au venit cu radarul în banda S. Acesta funcționează la frecvențe ceva mai mari, cuprinse între 2 și 4 GHz, fiind calibrat special pentru a detecta schimbările din vegetație.

„Radarul în bandă L pe unde lungi al NISAR va face posibilă detectarea și monitorizarea tasării terenului în regiuni mai dificile și cu vegetație densă, cum ar fi comunitățile de coastă, unde acestea pot avea efectul amplificat atât al tasării terenului, cât și al creșterii nivelului mării”, a explicat Craig Ferguson, director adjunct al NISAR la sediul NASA din Washington, D.C.

Și lucrurile nu se opresc aici. Până la urmă, capacitatea de scanare a satelitului acoperă întregul glob terestru, zi și noapte. „Vom vedea un aflux de noi descoperiri din întreaga lume, având în vedere capacitățile unice de detectare ale NISAR și acoperirea sa globală constantă”, a adăugat Bekaert.

Culorile care arata zonele critice

 

Numai că datele brute culese din spațiu trebuie traduse vizual pentru a fi înțelese de analiști. Imaginea radar a orașului Ciudad de Mexico arată la prima vedere ca o pată contradictorie de vopsea albastră și galbenă. Aceste culori sunt complet false, fiind concepute pe calculator strict pentru a evidenția schimbările solului.

Albastrul închis reprezintă clar părțile orașului care s-au scufundat cu peste 2 cm în perioada cuprinsă între octombrie 2025 și ianuarie 2026.

Acest interval temporal corespunde exact cu sezonul uscat din Mexic, o perioadă critică pentru rezervele de apă subterană. Zonele colorate în galben și verde din imagini reprezintă doar zgomot rezidual generat de instrumente. Echipele de la sol se așteaptă ca această interferență să scadă pe măsură ce NISAR trece de mai multe ori pe deasupra teritoriului mexican, moment în care raportul semnal-zgomot se îmbunătățește serios.

„Imagini de acest gen confirmă faptul că măsurătorile NISAR se aliniază cu așteptările”, a subliniat Ferguson. Iar primele hărți generate arată clar că instrumentele funcționează la parametri optimi, trimițând pe Pământ date esențiale despre terenurile care cedează sub propria greutate, într-un efort global de a înțelege mai bine dinamica planetei.