Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că Iranul este implicat în negocieri și își dorește un acord pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, care a ajuns deja în a 27-a zi. Liderii de la Teheran, susține Trump, nu vor însă să recunoască aceste discuții de teama unor represalii din partea propriului regim.
Acuzații de la Washington
Într-o întâlnire cu congresmeni republicani la Washington, Donald Trump a fost tranșant. „Ei negociază și vor neapărat să încheie un acord, dar le este frică să o spună” din cauza riscului de a „fi uciși de ai lor”, a declarat președintele american. Și, ca și cum nu era de ajuns, a adăugat: „Le este teamă și că noi îi vom ucide”.
Declarațiile vin în contextul în care Casa Albă a avertizat că Trump este pregătit să reacționeze dur în cazul unei „alte greșeli de calcul” din partea Teheranului.
Potrivit oficialilor americani, Trump „nu blufează” și este gata să „dezlănțuie iadul” dacă Iranul continuă să refuze negocierile. Asta deși presa americană susține că discuțiile continuă, chiar și după refuzul recent al Iranului de a accepta un plan de pace american cu 15 puncte, propus prin intermediul Pakistanului.
Teheranul neagă vehement
Numai că, la Teheran, lucrurile stau complet diferit. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a negat orice implicare a țării sale în discuții, afirmând că Teheranul „nu are de gând să negocieze”. Ba chiar a subliniat că intenția este „să continue să reziste”.
E drept că Araghchi a recunoscut că mesaje ocazionale pot fi transmise prin intermediari, dar a insistat că acestea nu reprezintă negocieri în adevăratul sens al cuvântului. poziția oficială este clară. „Iranul dorește să pună capăt războiului în propriile sale condiții”, a precizat oficialul iranian.
Escaladare pe teren
Dincolo de declarații, situația din teren se deteriorează vizibil. Joi dimineață, armata israeliană a anunțat că a efectuat „lovituri la scară largă” asupra unor infrastructuri din Iran, inclusiv în regiunea Isfahan. În același timp, Israelul a raportat un nou atac cu rachete lansat de pe teritoriul iranian.
Iar statele din Golf, precum Arabia Saudită, Kuweit și Bahrain, au declarat că se confruntă cu o intensificare a atacurilor asupra infrastructurilor energetice și a intereselor americane. Cum vine asta în cifre? Armata americană susține că a distrus peste două treimi din instalațiile iraniene de producție de drone și rachete, precum și 92% din flota navală a Iranului.
Blocada are efecte globale.
Blocarea aproape totală a strâmtorii Ormuz de către Iran a dus la o creștere cu 60% a prețului petrolului brut de la începutul conflictului, pe 28 februarie.
Reacții internaționale și costuri umane
La nivel diplomatic, tonul este sumbru. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat recent că războiul din Orientul Mijlociu este „scăpat de sub control”. În schimb, Beijingul a observat „semnale în favoarea negocierilor” din ambele părți, iar liderii G7 urmează să discute criza în cadrul unei reuniuni în Franța.
Dar poate cea mai dură critică a venit de la ministrul german al apărării, Boris Pistorius, aflat în vizită în Australia. Acesta a criticat lipsa unei viziuni clare: „Nu există nicio consultare, nicio strategie, niciun obiectiv clar și, cel mai grav, nicio strategie de ieșire”.
V-ați gândit ce înseamnă asta pentru oamenii de rând? În Liban, peste un milion de persoane au fost strămutate din cauza intervențiilor israeliene împotriva Hezbollah, iar joi, armata israeliană a raportat rănirea gravă a unui soldat. Efectele economice se propagă rapid, Japonia (o țară extrem de dependentă de petrolul care tranzitează strâmtoarea Ormuz) anunțând joi că va apela pentru a doua oară la rezervele strategice de petrol.
