Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru a oferi Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, după ce a eșuat în tentativa de a utiliza direct activele rusești înghețate. Președintele Nicușor Dan a dezvăluit că trei țări – Ungaria, Slovacia și Cehia – și-au exprimat rezerve față de această soluție.
Mecanismul de finanțare al împrumutului european
Schema de finanțare adoptată de UE implică un proces complex prin care Uniunea va împrumuta 90 de miliarde de euro de la bănci comerciale, pentru a-i transfera apoi Ucrainei sub formă de împrumut.
"Uniunea împrumută 90 de miliarde de euro îi dă Ucrainei ca împrumut. Şi, după cum ştiţi, Uniunea a blocat deja activele ruseşti şi activele blocate ruseşti sunt parte din garanţia pentru acest împrumut. Pe scurt, asta a fost concluzia summitului", a explicat președintele Nicușor Dan.
Activele rusești blocate vor funcționa ca garanție parțială pentru acest împrumut. Rambursarea va fi efectuată de Ucraina abia la încheierea conflictului, iar dobânzile vor fi acoperite din bugetul comun al Uniunii Europene.
Rezervele celor trei state membre
Deși s-a obținut unanimitatea necesară pentru aprobarea împrumutului, procesul nu a fost fără obstacole. Trei țări din Europa Centrală și de Est au ridicat obiecții privind contribuția lor la plata dobânzilor.
"Este vorba de un împrumut al Uniunii, a fost nevoie de unanimitate care a fost obţinută. Trei ţări au exprimat rezerve cu privire la contribuţia lor la dobânzile care, aşa cum am spus, vor fi plătite din bugetul unui. Cele trei ţări fiind Ungaria, Slovacia, Cehia", a subliniat Nicușor Dan.
Poziționare politică, nu tehnică
Președintele consideră că rezervele exprimate de cele trei state au mai degrabă un caracter politic decât unul tehnic justificat.
"Asta este mai degrabă o poziţionare politică pentru că, aşa cum am spus, împrumutul, însemnând şi garanţiile şi dobânzile, este al bugetului Uniunii, la care toate cele 27 de state contribuie. Deci e mai mult o chestiune politică decât una tehnică", a explicat președintele.
Această poziție se înscrie în contextul mai larg al relațiilor complexe dintre aceste țări și politicile UE privind sprijinul pentru Ucraina.
Soluția alternativă respinsă de state
Înainte de adoptarea schemei actuale, UE a evaluat o alternativă care părea mai simplă: utilizarea directă a activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.
"Soluţia alternativă era ca Uniunea să ia exact acei bani blocaţi (activele ruseşti) şi să-i dea Ucrainei. Deci diferenţa între cele două alternative este că, pe alternativa a doua, erau nişte bani pe care pur şi simplu îi lua şi dădea Ucrainei şi acum se duce şi printr-o procedură de achiziţie, ia nişte ban din piaţă", a precizat Dan.
Obstacole din partea Belgiei
Această soluție aparent mai directă a întâmpinat rezistența Belgiei, care deține cea mai mare parte din fondurile rusești blocate. Belgia a cerut garanții suplimentare, descrise ca fiind echivalentul unui "cec în alb", cerință care s-a dovedit inacceptabilă pentru celelalte state membre.
Rezistența belgiană a fost determinată probabil de preocupările legate de posibilele repercusiuni juridice și de securitatea juridică a unei astfel de confiscări directe.
Implicațiile pe termen lung
Acest acord reprezintă un moment cheie în sprijinul european pentru Ucraina, demonstrând capacitatea UE de a găsi soluții creative pentru depășirea blocajelor diplomatice.
Structura împrumutului permite:
– Accesul rapid al Ucrainei la fonduri substanțiale
– Protejarea juridică a UE prin utilizarea activelor rusești ca garanție
– Amânarea responsabilității de rambursare până la încheierea conflictului
Totuși, rezervele exprimate de Ungaria, Slovacia și Cehia evidențiază tensiunile care persistă în cadrul UE privind modalitățile de sprijin pentru Ucraina și distribuirea costurilor acestui sprijin.
