Uniunea Europeană va trimite un reprezentant la Washington pentru reuniunea inaugurală a „Consiliului Păcii”, o inițiativă a lui Donald Trump, însă a clarificat că nu intenționează să devină membră. Participarea vine în contextul în care taxa de aderare pentru membrii permanenți este de un miliard de dolari.
Vicepreședinta Comisiei Europene, croata Dubravka Suica, va fi prezentă joi la eveniment. Potrivit News, comisarul european pentru Democrație și Demografie va prezenta poziția europeană cu privire la situația din Fâșia Gaza, fără ca acest gest să implice o aderare la noua instanță.
Ce este „Consiliul Păcii” și cât costă un loc
Organul condus de Donald Trump a fost creat cu scopul declarat de a pune capăt războiului din Fâșia Gaza. Cu toate acestea, Charta sa prevede un obiectiv mult mai larg, anume rezolvarea conflictelor armate la nivel mondial.
Controversa principală este legată de costul participării. Membrii permanenți ai „Consiliului Păcii” trebuie să plătească un miliard de dolari pentru a adera. Această condiție a atras critici, existând temeri că inițiativa ar putea deveni o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU.
Poziția fermă a Bruxelles-ului: Participare, nu aderare
Bruxelles-ul a ținut să facă o distincție clară între prezența la eveniment și un angajament pe termen lung. Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene, Guillaume Mercier, a explicat detaliat mandatul lui Suica.
„Ea va participa la reuniunea Consiliului Păcii, la partea specifică consacrată (Fâşiei) Gaza. Ţin să subliniez că Comisia Europeană nu devine membră a Consiliului Păcii”, a declarat oficialul european.
Întrebări fără răspuns pentru inițiativa lui Trump
Pe lângă refuzul de a deveni membru, UE a exprimat public o serie de rezerve și nelămuriri cu privire la structura și scopul acestui nou consiliu. Într-o conferință de presă de luni, Bruxelles-ul a subliniat că are în continuare „un anumit număr de întrebări cu privire la acest organ, legate de „câmpul de aplicare”, „guvernanţa” şi compatibilitatea cu Charta ONU”.
Aceste neclarități par să fi cântărit decisiv în hotărârea Uniunii Europene de a menține o distanță prudentă față de proiectul lansat de fostul președinte american.
