Sari la conținut

Un atac cu drone la Belgorod a ucis un civil și a rănit 14 oameni, anunță autoritățile ruse

Autoritățile ruse au anunțat că un civil a murit și alți 14 oameni au fost răniți la Belgorod, în Rusia, după un atac masiv cu drone produs în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026. Bilanțul este relatat de Spotmedia.

Lectură: 5 min
Autoturism cuprins de flăcări violente
Sursa foto: Andrei Dobre / News24

Comandamentul operațional regional a trimis echipe de intervenție în zonele afectate. Autoritățile locale au raportat următoarele pagube:

  • Cel puțin 30 de blocuri avariate.
  • 35 de vehicule avariate.
  • Patru case afectate.
  • Trei clădiri administrative avariate.
  • Opt proprietăți comerciale afectate.

Canalul Exilenova-Plus susține că ținta atacului ar fi fost MegaGRINN, cel mai mare complex comercial din Belgorod, însă autoritățile nu au identificat oficial obiectivele lovite.

Separat, Ucraina și Rusia au stabilit pentru marți, 27 octombrie, începerea unei încetări locale a focului la Oleșki, oraș din regiunea ucraineană Herson aflată sub ocupație rusă. Ora convenită este 03:00 la Kiev, echivalentul orei 04:00 la Moscova.

Acordul permite transportul alimentelor și medicamentelor, precum și evacuarea civililor în etape. Operațiunile vor depinde de condițiile de securitate și de dificultățile logistice.

În Oleșki au rămas izolați aproximativ 1.700 de civili. De la sfârșitul lunii mai, convoaiele comerciale și transporturile umanitare nu mai au acces în oraș. Infrastructura pentru apă, electricitate și încălzire a suferit avarii grave, iar locuitorii au semnalat lipsuri severe de medicamente și hrană.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a atribuit medierea dialogului dintre cele două țări Melaniei Trump și echipei sale. El le-a mulțumit pentru implicarea în obținerea acestei pauze temporare a luptelor.

Atacurile rusești asupra Ucrainei

Pe teritoriul ucrainean, Forțele Aeriene au raportat lansarea a 153 de drone rusești începând din seara de sâmbătă, 24 octombrie. Dintre acestea, 92 aveau propulsie reactivă.

Bilanțul apărării antiaeriene de duminică, 25 octombrie, ora 08:00, consemna 119 aparate doborâte sau scoase din funcțiune prin bruiaj, adică perturbarea semnalelor folosite de drone. În acest total intrau 64 de aparate cu propulsie reactivă. Au fost consemnate impacturi în 15 locuri, iar în alte nouă au căzut resturi.

La Harkiv, autoritățile locale au raportat în cursul nopții un deces și patru răniți în cartierul Novobavarski. Primarul Ihor Terehov a precizat că lovitura a fost executată cu o dronă cu propulsie reactivă. O clădire cu un singur nivel a luat foc după impact.

Guvernatorul Oleksandr Hanzha a anunțat că atacul rusesc de sâmbătă, 24 octombrie, asupra unui bloc din districtul Sinelnikove, regiunea Dnipropetrovsk, a ucis trei civili. Alte 12 persoane au fost rănite, inclusiv o fată de 11 ani.

Drona a provocat un incendiu la etajul al patrulea al blocului. Un magazin și mașini aflate în apropiere au fost, de asemenea, avariate.

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că Starshield, sistemul militar pentru comunicații prin satelit, poate fi utilizat din nou și pe platforme care depășesc viteza de 400 km/h. Restabilirea serviciului a fost confirmată și de Volodimir Zelenski.

Limitările aplicate din 14 octombrie afectaseră operațiuni militare ucrainene, printre care misiunile de interceptare a dronelor rusești cu propulsie reactivă.

Miliardarul Elon Musk a acuzat sâmbătă, 24 octombrie, armata ucraineană că ar fi utilizat Starlink, serviciul comercial, pentru lovituri ofensive cu drone. El a susținut că posibilitatea tehnică de a face acest lucru a fost eliminată în săptămâna precedentă.

„Folosirea Starlink, un serviciu comercial civil, pentru atacuri ofensive cu drone care să ucidă oameni nu a fost niciodată permisă și nici nu ar trebui să fie. Starshield, un sistem diferit, este controlat de guvernul SUA. Ce decid ei să facă depinde de ei”, a declarat Elon Musk sâmbătă, referindu-se la diferența dintre serviciul comercial și sistemul militar.

Serhii Sternenko, voluntar care a consiliat în trecut Ministerul Apărării, a respins acuzația. El a explicat că regulile introduse în februarie cer înscrierea pe o listă specială a terminalelor folosite în deplasare și conectarea lor la Starshield.

Consilierul prezidențial pentru tehnologie militară Serhii Beskrestnov a invocat plafonul de viteză de 70-90 km/h și limitările geografice impuse serviciului comercial pe teritoriul Rusiei. În opinia sa, aceste restricții împiedică folosirea Starlink pentru lovituri la mare distanță în interiorul Rusiei.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a consemnat, în evaluarea din 24 octombrie, înaintarea recentă a trupelor ruse la sud-est de Dobropillia, în regiunea Donețk. Institutul a raportat și întreruperi ale alimentării cu electricitate în mai multe teritorii ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, după lovituri ucrainene asupra infrastructurii energetice din Rusia și din zonele ocupate.

Mediazona și serviciul BBC în limba rusă au identificat nominal 282.993 de militari ruși morți între începutul invaziei pe scară largă, din 24 februarie 2022, și 23 octombrie 2026. Printre aceștia figurează 7.920 de ofițeri.

Față de actualizarea de la începutul lunii octombrie, lista are 6.880 de nume în plus. Verificările se bazează pe necrologuri, anunțuri ale rudelor, comunicări oficiale și informații publicate de presa regională. Autorii subliniază că acesta este un bilanț minim verificat, inferior numărului real al morților.

O investigație New York Times susține că Novatek, companie rusă, ar fi finanțat pe ascuns Polar LNG, dezvoltatorul unui proiect din Alaska pentru lichefierea gazelor, adică transformarea lor în lichid, și export.

Fostul director general al companiei americane afirmă că a părăsit funcția în septembrie, după ce a descoperit că finanțarea avea origine rusească. Anterior i se spusese că banii veneau din Emiratele Arabe Unite. El susține că a sesizat administrația Trump în legătură cu o posibilă încălcare a sancțiunilor.

Potrivit surselor citate în investigație, în septembrie, Jared Kushner și Steve Witkoff au discutat cu Vladimir Putin despre posibilitatea unui acord prin care Novatek să furnizeze tehnologie proiectului american. Rămâne neclar dacă emisarii americani știau despre presupusa finanțare ascunsă. Novatek a confirmat că vizează o participație minoritară în proiect.

Distribuie

Cristian Matei semnează pe news24.ro articole la rubricile Externe, Știință și Politică. Toate articolele →

Citește și

Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră