Guvernul de la Budapesta a anulat oficial starea de urgență, o decizie majoră care pune capăt perioadei în care țara a fost condusă prin decrete. Anunțul a fost făcut de noul prim-ministru Péter Magyar și marchează o ruptură definitivă de politicile administrației anterioare conduse de Viktor Orbán.
Sfarsitul guvernarii prin decrete la Budapesta
Regimul de excepție a fost introdus pentru prima dată în anul 2020 de către guvernul fostului premier Viktor Orbán, ca parte a măsurilor de răspuns la pandemia de COVID-19. Ulterior, cadrul de guvernare a fost prelungit în 2022, imediat după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. La acel moment, Orbán a invocat riscuri de securitate și umanitare generate de conflictul de la graniță.
Parlamentul European a criticat dur această putere a guvernului de a conduce prin decrete, precizând clar la acea vreme că măsura este „total incompatibilă cu valorile europene.”
Decizia a intrat imediat în vigoare.
Într-o postare pe rețeaua X, actualul șef al executivului a descris mișcarea drept o întoarcere la „normalitate”.
„Începând de astăzi, după patru ani, starea de urgență pe timp de război din Ungaria se încheie și, odată cu ea, punem capăt și guvernării prin decrete de urgență introduse de guvernul Orbán în urmă cu șase ani”, a declarat Péter Magyar.
Schimbare radicala de ton fata de Moscova
Și totuși, lucrurile se mișcă rapid și pe scena diplomatică, nu doar în politica internă ungară. Într-o analiză publicată recent de Euronews, jurnaliștii notează că Ungaria l-a convocat joi pe ambasadorul rus în urma unui atac masiv cu drone în apropierea graniței cu Ucraina.
Să fim serioși, o astfel de schimbare de discurs la Budapesta era greu de anticipat anul trecut. Timp de ani de zile, sub mandatul lui Orbán, Ungaria a menținut relații extrem de apropiate cu Kremlinul. Acum, ambasadorul Evgeny Stanislavov este așteptat la prânz la Ministerul de Externe pentru a da explicații directe ministrului ungar de externe, Anita Orbán, despre loviturile care au vizat miercuri regiunea Transcarpatia.
Ce înseamnă asta concret pentru dinamica din regiune? Când dronele rusești lovesc Transcarpatia (o zonă cu o minoritate maghiară semnificativă, aflată chiar pe granița cu România și Ungaria), unda de șoc se simte imediat la București, Budapesta și Varșovia. Orice incident la câțiva kilometri de teritoriul NATO ridică automat nivelul de alertă pentru toți vecinii Ucrainei.
Magyar a anunțat convocarea diplomatului rus în timpul unei conferințe de presă susținute miercuri la Ópusztaszer.
„Guvernul ungar condamnă cu fermitate atacul rusesc asupra Transcarpatiei”, a punctat premierul.
El a detaliat și mesajul pe care ministrul de externe ungar i-l va pune pe masă reprezentantului Moscovei: „Ea îi va spune același lucru și va cere informații despre momentul în care Rusia și Vladimir Putin intenționează să pună capăt în sfârșit acestui război sângeros care a început în urmă cu peste patru ani”.
Reactia imediata a Kievului
Iar cifrele atacului de miercuri arată dimensiunea asaltului aerian. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Rusia a lansat cel puțin 800 de drone într-un baraj masiv de zi, vizând aproximativ 20 de regiuni ale țării, inclusiv Transcarpatia. Bilanțul este unul tragic: cel puțin șase persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite, printre victime numărându-se și copii. A fost unul dintre cele mai lungi atacuri orchestrate de Moscova de la începutul războiului.
Dar cum a primit Kievul noua atitudine a Ungariei? Zelenski a numit public convocarea ambasadorului de la Budapesta drept un „mesaj important” și i-a mulțumit direct lui Magyar pentru comentariile sale ferme.
„Moscova a demonstrat încă o dată că este o amenințare comună nu numai pentru Ucraina, ci și pentru țările vecine și pentru Europa în ansamblu”, a transmis Zelenski pe rețelele sociale.
Guvernul rus nu a făcut nicio declarație publică referitoare la convocarea ambasadorului său la Ministerul de Externe de la Budapesta până la ora publicării acestor informații.
